Curmalul, copacul vieţii

Finicul sau curmalul este un palmier cunoscut îndeosebi pentru fructele sale comestibile, foarte dulci.

Acestea conţin puţină apă,dar au mult zahăr,ceea ce înseamnă că rezistă un timp îndelungat fără să se altereze. Datorită acestor proprietăţi,curmalele au făcut posibile comerţul şi viaţa nomadă în regiunile foarte secetoase din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.

Întrucât lemnul şi fructele sale au multe întrebuinţări – curmalele sunt o sursă de hrană,iar trunchiul este materie primă pentru confecţionarea diverselor obiecte – finicul este cunoscut în Orientul Mijlociu drept „copacul vieţii“.

Oamenii au folosit curmalii pentru a-şi face adăposturi şi umbră în deşert. Trunchiurile de curmal pot fi un bun material de construţie pentru case. Din frunze se pot împleti coşuri,covoare şi chiar tăvi.

Se spune că în Oman,când se naşte un băiat,membrii familiei plantează în cinstea micuţului un curmal. El creşte în acelaşi timp cu băiatul şi îi garantează atât lui,cât şi familiei sale că nu vor suferi niciodată de foame.