Când se face testul Papanicolau şi de ce este crucial pentru femei

Unul dintre cele mai importante lucuri pe care orice femeie este bine să le reţină despre acest test este că reprezintă cea mai simplă şi eficientă metodă de a depista cancerul uterin. Iată când se face testul Papanicolau.

Împreună cu controlul ginecologic,testul Papanicolau reprezintă  cea mai importantă investigaţie medicală ginecologică pe care orice femeie trebuie să o facă în fiecare an. Prin acest simplu test,se pot identifica infecţii sau celule cervicale anormale,care se pot transforma în celule canceroase atunci când nu sunt depistate la timp.

Când se face testul Papanicolau prima dată

Fiind o analiză care ar trebui să devină una de rutină,este bine să se ştie că testul ar trebui făcut după cum urmează:

·     Când se face testul Papanicolau - Primul test,după împlinirea vârstei de 21 de ani sau la 3 ani de la începerea vieţii sexuale dacă aceasta a avut loc înainte de 21 de ani.

·         O dată la doi ani pentru femeile cu vârsta între 22 şi 30 de ani.

·         Anual pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 31 şi 64 de ani.

·     Când se face testul Papanicolau - După 65 de ani nu mai este necesară efectuarea testului dacă rezultatele au fost normale în ultima decadă şi dacă medicul ginecolog decide aşa.

Ce este testul Papanicolau

Testul Papanicolau constă în recoltarea celulelor din colul uterin,aceasta realizându-se prin răzuirea uşoară a acestora (fapt pentru care vor apărea,post intervenţie,câteva picături de sânge pe tamponul zilnic/chilot). Urmează apoi prelucrarea într-un laborator de anatomopatologie şi intrepretarea rezultatelor. Cea mai folosită metodă de recoltare este cea în mediu lichid,care are şi avantajul de a permite testarea prezenţei tipurilor de HPV cu grad ridicat de risc. Recoltarea durează foarte puţin,nu mai mult de 1-2 minute,este nedureroasă,iar pacienta îşi poate continua ziua fără niciun fel de interdicţie.

Când se face testul Papanicolau - Nu uita!

Şansele de a dezvolta cancer de col uterin cresc dacă îţi începi activitatea sexuală înainte de a împlini 18 ani sau ai mai mulţi parteneri sexuali!

Pregătirea pentru efectuarea testului Papanicolau nu este una mai specială,dar este bine ca femeile să ştie că înainte cu 48 de ore de ziua recoltării trebuie să evite:

·         Spălăturile intravaginale

·         Folosirea tampoanelor interne

·         Utilizarea ovulelor,cremelor sau alte medicamente intravaginale

·         Raporturile sexuale

Când se face testul Papanicolau - Este bine să ştii!

În perioada menstruaţiei nu se face testul Papanicolau. Cea mai bună perioadă pentru recoltarea celulelor cervicale este între zilele 10-12 ale ciclului menstrual,unde ziua 1 este prima zi de menstruaţie.

Rezultatele anormale ale testului Papanicolau nu echivalează cu diagnosticul de cancer,ci doar că există o mică problemă a colului,care nu trebuie neglijată ci supusă unor investigaţii. În acest caz,medicul ginecolog poate recomanda fie repetarea testului,fie alte investigaţii care pot include:colposcopie (cu ajutorul colposcopului se urmăresc în detaliu celulele colului vaginului şi ale colului uterin),chiuretaj endocervical (se ia o mostră de celule din canalul endocervical),biopsie (se prelevează o mică porţiune de ţesut cervical).

Sfatul specialistului:Dr Andreas Vythoulkas,medic specialist obstetrică-ginecologie,cu supraspecializare în infertilitate

Când se face testul Papanicolau - Orice femeie ar trebui să efectueze un control ginecologic anual. La care,fireşte,este nevoie şi de prelevarea de celule pentru efectuarea testului Papanicolau,precum şi pentru secreţii şi culturi. Rezultatele testului pot să difere de la lună la lună,o simplă răceală sau o inflamaţie a colului putând influenţa rezultatele. Orice interpretare a acestora care iese din ceea ce este normal o poate readuce pe pacientă la un nou control,dar şi test,dar aceasta doar după ce problema medicală a fost identificată şi pacienta a urmat un tratament. Aşadar,repetarea testului şi un al doilea control ginecologic poate avea loc mai devreme de un an dacă medicul decide că afecţiunea trebuie urmărită.