Să utilizăm antibioticele conştient!

Potrivit raportului elaborat de către Centrul European de Control al Bolilor (ECDC), în România, în anul 2017 s-a remarcat o tendinţă uşoară de reducere a consumului total de antibiotice în medicina umană (cu 12% faţă de anul 2015), însă cu păstrarea consumului crescut de antibiotice de rezervă şi a celor cu risc sporit de selectare de bacterii rezistente, în special în sectorul spitalicesc.

Există încă o persistenţă a prescrierii exagerate de antibiotice (profilaxie perioperatorie cu durata de peste 24 de ore în peste 80% din cazuri, 43% dintre pacienţii internaţi într-o anumită zi primesc antibiotice). Infecţiile asociate asistenţei medicale din acest studiu sunt în procent de 5,9% din totalul pacienţilor după validarea ECDC/INSP (cifră apropiată de valorile înregistrate în statele membre ale UE), ceea ce depaşeşte, evident, raportarea de rutină de doar 0,53% din pacienţii externaţi.

Informaţiile au fost prezentate în cadrul unui seminar organizat de către Societatea Română de Microbiologie, în parteneriat cu Biroul pentru România al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în cadrul Săptămânii de Conştientizare asupra utilizării Antibioticelor (12-18 noiembrie).La eveniment au participat prof. dr. Alexandru Rafila, preşedinte al Societăţii Române de Microbiologie, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase ”Prof. dr. Matei Balş” Bucureşti, conf. dr. Diana Păun, consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, prof. dr. Gabriel Adrian Popescu - Institutul Naţional de Boli Infecţioase ”Prof. dr. Matei Balş” Bucureşti, dr. Roxana Şerban – Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Situaţia gravă în care ne aflăm se explică prin:

• Utilizarea în exces sau necorespunzătoare a antibioticelor în tratamentul sau profilaxia infecţiilor umane
• Utilizarea pe scară largă a antibioticelor în creşterea animalelor şi în piscicultură, inclusiv antibiotic aparţinând aceloraşi clase
• Faptul că bacteriile multirezistente se pot transmite deopotrivă între oameni şi animale
• Consumul de produse alimentare care conţin mici cantităţi de antibiotic introduse în hrana animalelor
• Poluarea mediului cu antibioticele folosite în sectorul uman şi veterinar

Pentru limitarea rezistenţei la antimicrobiene, O.M.S. a dezvoltat, împreună cu agenţiile partenere din cadrul Naţiunilor Unite, conceptul ONE HEALTH care permite supravegherea şi aplicarea integrată a măsurilor necesare în toate domeniile care influenţează acest fenomen natural care este însă amplificat de activităţile umane.