Campionatul Naţional de MMA: sute de lupte, zero accidentări
Federaţia Română de Kempo, condusă de Amatto Zaharia, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului şi Comitetul Olimpic Sportiv Român, a organizat Campionatul Naţional de MMA (arte marţiale mixte), ediţia 2015, arată revista Stop to Shop.
Evenimentul s-a desfăşurat la sala Apollo din Capitală şi a avut în program Campionatul Naţional de MMA, Cupa României de Semi-Kempo (semi-contact) şi Cupa României de Full Kempo (full contact). Competiţia a fost dedicată sportivilor de peste 16 ani şi are că scop alcătuirea lotului naţional care va reprezenta România la Campionatele Mondiale de MMA (WMMAA).
Actuali campioni naţionali, potenţiali campioni mondiali. Capitala a avut parte pe 19 septembrie de un extraordinar spectacol sportiv de combat. Campionatul Naţional de MMA selectează sportivii ce alcătuiesc lotul naţional care participa la Campionatul Mondial de MMA din Cehia, care se va avea loc la jumătatea lunii noiembrie. În competiţie s-au înscris peste 400 de luptători din 40 de cluburi din toată ţară, un număr copleşitor având în vedere că, datorită complexităţii luptelor de arte marţiale mixte, nu se poate înscrie oricine, ci doar cei cu „acte în regulă”, adică cei care au activat într-un club de profil timp de mai mulţi ani şi au participat şi la alte competiţii de contact.
„Astăzi s-au decis cei ai buni sportivi din ţară, pe şapte categorii de greutate, avem 7 campioni naţionali. Nivelul tehnic al sportivilor a fost foarte ridicat, deoarece au participat foarte mulţi luptători cu ani de pregătire susţinută. Am avut şi mulţi sportivi care lupta şi în gale televizate precum Aurel <<Mineru>> Pirtea. Acum avem formaţie completă pentru mondiale”, ne-a declarat Amatto Zaharia în exclusivitate, chiar la finalul competiţiei.
La categoriile „uşoare”, la 62 kg, câştigătorul a fost Costin Macovei de la Clubul Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti, iar la 66 kg, campionul este Liviu Ionescu de la acelaşi club sportiv, care l-a învins în finală pe Marius Ciprian, un sportiv foarte titrat care se pregăteşte în Germania şi a luptat în multe gale televizate sub numele de „The Transylvanian Warrior”.
La categoria 71 kg, campionul naţional a fost desemnat Cătălin Casaru, zis şi „Puştiul Dinamită”, de la Clubul Pontică din Constanţa, un sportiv la fel de titrat, care se află în lotul României de MMA de aproape 3 ani şi a participat anul trecut la a Campionatul Mondial de MMA de la Minsk (Belarus), unde a fost coleg de lot cu celebrul Tolea Ciumac.
La categoria 77 kg, campion naţional este Aurel „Mineru” Pirtea, care l-a învins în finală pe Miron Cătălin de la Clubul Steaua Bucureşti. La 84 kg, finală s-a disputat între Alexandru Irimia de la Clubul Sportiv Ştiinţă Bucureşti, supranumit "Pompieru" pentru că lucrează la ISU, şi Izidor Bunea de la Clubul Soprtiv Universitar Politehnică Cluj, supranumit „Spartanul” - un luptător complex cu multe meciuri de MMA în spate, care şi-a adjudecat titlul de campion naţional la această categorie.
La categoria 93 kg, finală a fost pierdută de David Frangulea de la Clubul Sportiv Oroviceanu în faţă lui Andrei Petre Nastac, care a participat pentru prima dată la Campoinatul Naţional de MMA şi a fost revelaţia competiţiei. La cea mai grea categorie, plus 93 kg, învingător a fost Cătălin Alexuti de la Clubul Dinamovişti Fight.
Siguranţă şi anduranţă: fără cuşti, fără accidentări
„Deşi au fost peste 150 de meciuri disputate în Campionatul Naţional de MMA, un sistem competiţional de o anduranţă extremă şi o complexitate extraordinară, nu am avut parte de nicio accidentare, ceea ce se datorează în principal arbitrilor care au gestionat foarte bine meciurile, dar şi echipamentelor de protecţie pe care le folosim întotdeauna pentru sportivi (cască, tibiere, mănuşi etc.). Nimeni nu se lupta cu mâinile goale sau fără cască.
Accidentările sunt evitate cu atât mai mult cu cât competiţiile de MMA pentru amatori se desfăşoară pe saltea şi nu în cuşcă închisă în plasa de sârmă, aşa cum se procedează în diverse gale televizate sau în filme.
Din punctul nostru de vedere, ele pot fi organizate astfel de dragul spectacolului de televiziune, pentru sportivi profesionişti, dar în niciun caz pentru sportivii amatori, care trebuie să crească, să evolueze, ceea ce nu fac închişi în cuşcă. Când evoluează pe saltea şi simte că este în pericol, sportivul face un pas înapoi, adversarul se opreşte, lupta se fragmentează, arbitru opreşte lupta şi toată lumea este în siguranţă. Dacă ar fi în pericol în cuşcă, nu ar avea unde să se ducă, iar adversarul ar lovi în continuare, iar până ar interveni arbitrul ar încasa mai multe lovituri, crescând astfel riscul de accidentare.
Dincol de aspectul vizual general, care trebuie să fie şi educaţional pentru publicul din sala, dacă sportivii sunt în cuşcă, nu mai putem vorbi de un spectacol sportiv educativ. Nu este civilazat nici să ţii animalele într-o cuşcă să se bată, oamenii nici atât. Spectacolele de televiziune au nevoie de un factor dramatic, simila cu arena gladiatorilor care luptau până la capăt, iar publicul larg apreciază astfel de elemente precum cuşcă. în ceea ce priveşte MMA că sport pentru amatori, meciurile se desfăşoară în siguranţă pe saltea”, a declarat preşedintele Federaţiei Române de Kempo, Amatto Zaharia.
Amatto Zaharia: "Protecţia este cea mai importantă"
Cupa de MMA se organizează pentru luptătorii de MMA mai puţin experimentaţi, din toate categoriile de vârstă, dar cu viitor potenţial. „Anul acesta (şi probabil aşa va fi şi pe viitor) competiţia MMA a fost organizată pentru categoriile peste 18 ani, împărţiţi în două categorii: 18-21 de ani şi plus 21 de ani, deoarece este clar că sportivii peste 21 de ani sunt mult mai experimentaţi. În FR de Kempo, MMA este cea mai agresivă şi mai complexă disciplină sportivă, la care nu se poate înscrie oricine, ci doar cei care au avut performanţe şi în alte sisteme de lupta ale federaţiei şi ani de pregătire în sportul de lupta, mai ales în zona de lupta mixtă, pentru că altfel i-am pune în pericol. Copiii şi juniorii nu ar trebui să participe la astfel de competiţii, de aceea considerăm că vârstă optimă este de la 18 ani în sus. La cupele de full-kempo şi semi-kempo însă au putut participa toate categoriile de vârstă, copiii fiind protejaţi în plus cu un pieptar special de protecţie, iar cască are un grilaj peste faţă, astfel încât nicio lovitură să nu atingă părţile vitale. Copiii sunt, de fapt, îmbrăcaţi că Robocop, pentru că pentru noi, că organizatori, protecţia este cea mai importantă. Noi dorim că luptătorii să devină sportivi complecşi, foarte buni, fără a le pune în pericol sănătatea. Creştem sportivi de la 6-7 ani, iar de la 16 ani, ei încep să-şi aleagă probele, mai dure, mai agresive sau mai uşoare, în funcţie de personalitatea lor. Noi doar le creăm condiţiile optime de pregătire”.
În sala au fost peste 1200 de spectatori, foarte civilizat şi cu fair-play, care au urmărit cu răbdare şi interes, sute de meciuri spectaculoase. Ca sport, MMA a fost structurat şi oficializat în 1932, dar a suferit în timp, că orice alt sport din lume, modificări: s-au introdus probe noi de concurs şi au fost scoase altele care nu aveau priză la public. În urmă cu 13 ani, MMA a fost introdus în România de Amatto Zaharia, care a dus muncă de pionierat şi a organizat în premieră primele gale de MMA. În 2010, MMA a fost structurat că sistem sportiv de amatori prin Federaţia Română de Kempo, care a fost singură federaţie invitată la Campionatul Mondial de Kempo din Ucraina chiar în anul următor. De atunci, luptătorii români de MMA participa în fiecare an la toate competiţiile naţionale şi internaţionale de MMA, cu rezultate bune şi foarte bune, FR Kempo fiind în continuare federaţia cu cele mai multe medalii câştigate până în prezent.
