Tadici: "România are şanse mari să joace finala CM din China"
"Adevărul Sporturi": Domnule Gheorghe Tadici, cum vedeţi participarea naţionalei feminine la competiţia care debutează mâine, în China?
Gheorghe Tadici: N-aş vrea să se interpreteze ceea ce vă voi spune, mai ales că în spaţiul mioritic există acest obicei. Cum am lucrat trei ani şi jumătate cu o mare parte dintre jucătoarele care compun echipa de astăzi voi face, totuşi, câteva observaţii. Din punctul meu de vedere, situaţia de acum este corespondentă celei din 2005. În sensul că acum, ca şi atunci, este primul Mondial după Jocurile Olimpice. Acum patru ani am adunat o echipă de la nouă cluburi. Am făcut-o din patru zări, cum s-ar spune. Locul 2 a fost unul deosebit, mai ales că am jucat în Rusia. Poate că dacă acel Campionat Mondial s-ar fi disputat în altă parte sau în România am fi câştigat titlul mondial. În 2009 nu se pune problema să jucăm finala cu echipa ţării gazdă. Datele problemei sunt oarecum altele.
Şansele de reuşită sunt, aşadar, mai mari decât atunci?
Din 2006 majoritatea jucătoarelor se antrenează şi evoluează la Oltchim Rm. Vâlcea. Cristina Vărzaru şi Carmen Amariei s-au integrat perfect grupului. Ceea ce nu este o surpriză, ele fiind jucătoare cu experienţă. Eu consider că echipa României este cea mai experimentată dintre cele care participă la această ediţie a Campionatului Mondial. Norvegia, Danemarca, Franţa, Ungaria şi alte echipe au operat deja schimbări în loturi după Jocurile Olimpice. Germania are câteva jucătoare accidentare. Nu exagerez cu nimic dacă voi spune că România are acum cele mai mari şanse să joace în semifinale şi în finală. În 2011, la următoarea ediţie, lucrurile vor sta cu totul altfel. Rusia, de pildă, îşi va rula lotul până atunci. Nu ştiu dacă România va mai putea ataca o poziţie de vârf. Dacă mă gândesc că tineretul a fost pe 14 anul acesta, iar junioarele pe 10.
Aţi urmărit meciurile României la turneele din Danemarca şi Norvegia. Ce părere v-a lăsat echipa şi ce credeţi despre ideea de a folosi doi pivoţi?
Jocul cu doi pivoţi nu este o noutate. Gâlcă şi Manea, când erau împreună la Oltchim, în timpul în care am fost antrenor acolo, au mai jucat astfel. Problema este că poţi să joci cu doi pivoţi atunci când ai doi interi de valoare.
În jocul naţionalei se observă fluctuaţii în timpul meciurilor. Care ar fi cauza şi cum s-ar putea remedia problema?
Este o vorbă. Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face! În perioada când am fost antrenor la naţională majoritatea tehnicienilor de la cluburi s-au abţinut să comenteze. Au fost însă şi excepţii. Nu vreau să-i fac eu sugestii lui Radu Voina.
Echipa dvs din Zalău se descurcă onorabil în campionat. Care este situaţia ei din punct de vedere financiar?
Echipa mea este foarte tănără. Trebuie să mai lucrez câţiva ani pentru a o readuce la nivelul de altădată. Nu trebuie uitat că au plecat câteva jucătoare de mare valoare de acolo. Cred însă că de anul viitor Zalăul va reveni în cupele europene, iar apoi că va da două-trei jucătoare la lotul naţional. Din punct de vedere financiar lucrurile nu stau formidabil. Sunt mai multe firme în oraş, pe platforma industrială, însă nu sunt interesate să investească în sport. Echipa masculină de volei are noroc cu preşedintele Consiliului Judeţean şi că este sprijinită de Remat. Bugetul ei este triplu faţă de cel al echipei de handbal.
Fiul dumneavostră mai joacă volei? Ştiu că plecase la Cluj.
Nu. A suferit o ruptură de ligamente la umăr. Este şi student la Politehnică. Nu avea timp şi pentru antrenamente, şi pentru carte. Aşa că a renunţat.
