Dragi telespectatori,
Astă seară echipa României joacă un meci important. Superstițios cum îs, observ că nu e o zi prea fastă pentru noi. Acum 117 ani, pe 15 iunie a murit marele Eminescu. Pupa-l-ar în cruce ăia de-l contestă și zic că nu e român… În ‘90 se sfârșea în sânge o Mineriadă care ne scotea temporar din geografie și ne cufunda în rahatul istoriei. Nici pentru mine nu e o zi fastă. Acum 15 ani s-a prăpădit dragul meu tată. Sunt sumbru, vă anunț. Căci am eu o idee fixă. Care s-ar putea să nu funcționeze, Dă Doamne! Dar care ar putea fi și plauzibilă…
După ce am jucat cu țara gazdă a Euro și am pierdut cu un gol cadorisit de arbitru, din fault la portar, acum jucăm cu o altă gazdă. Mai a dracu’. Cea a UEFA // FIFA. Ei, asta mă apasă, dragi telespectatori, supoteri ai Naționalei. Căci nu uit, nu pot uita, nu am cum, furăciunea aia umilitoare din ”cuptorul” de la Siverdome Pontillac, Detroit, 1994, tot cu Elveția. Atunci când ne-au ”făcut” și cu arbitrii, la rușinosul 4-1. Caz unic: nu au văzut un henţ cu două (2 !) mâini! Dar ne-am calificat. Deși bravul Vlădoiu a fost blamat atunci degeaba. Era 4-1 când fu eliminat el după 3 minute de joc; el a fost victimă colaterală. Nu-i contest faultul, ci doar răutatea arbitrului, celebru la el în deșert, Neji Jouini (Tunisia), cu asistenţii: Abdel-M. Hassan (Egipt) şi Mohammed Fanaei (Iran). Din țări cu fotbal mare, nene! Ați mai auzit vreodată de ei? Și acum ce e în grupă? Le trebuie cartonașe, să se spele drumul gazdelor… poate exagerez, dar așa sunt eu - prăpăstios.
Sigur, veți spune, azi forurile europene sunt penale, pușcăriabile, se tem, fac pe ele-n izmene, e vai de mama lor. Nu le mai arde de așa ceva, nu-și mai permit măgării. S-ar putea să fie așa. Dar, știți cum e: mușcătura de câine nu se uită niciodată. De câte ori trec pe lângă unu’ mă ia frica și rimează cu… vezica. De aia, eu nu de Elveția mă tem, ci de UEFA ei. Da, sunt de modă veche, am crescut cu laptele Cooperativei naționale, dar am mirosit și covăseli europene din plin. Doamne, ferește! La ora asta nici măcar nu știu cine și de unde e brigada. Poate din Feroe sau Gibraltar? Și atunci ce trebuie noi să facem, e simplu: să batem la scor. Să aibă ăia de unde să fure.
Le-o facem?
