Atenţie la dulciurile din comerţ! Poţi mânca tort cu albastru de briliant sau carmin
Mai este foarte puţin până când lumea creştină va sărbători Crăciunul, iar pregătirile sunt pe ultima sută de metri. Se face curăţenie generală, se cumpără cadouri şi ingredientele pentru mâncărurile ce vor umple mesele de sărbători. Şi pentru că timpul este tot mai scurt şi dulciurile nu trebuie să lipsească din peisaj, tot mai mulţi români aleg să le cumpere din comerţ, gata făcute, sau să le prepare rapid cu ajutorul unor prafuri şi blaturi pline de aditivi, mulţi dintre aceştia fiind periculoși pentru sănătate.
Când auzi de albastru de briliant sau carmin te poţi gândi la vreo operă de artă, pictată în astfel de culori, iar în ceea ce priveşte domeniul alimentar, în minte îţi poate veni cel mult nuanţe de vopsea de ouă. Ei, trebuie să ştiţi că astfel de substanţe se află în compoziţia mai multor tipuri de prăjituri.
„Majoritatea blaturilor de tort care se comercializează pe piaţa românească conţin următoarele ingrediente: făină de grâu, ouă, zahăr, sirop de glucoză-fructoză, lapte praf, emulgatori, conservanţi, agenţi de umezire, amidon de grâu, agenţi de afânare, emulsifianţi, corectori de aciditate sau alte arome. Iar dacă ne uităm cu atenţie pe această listă, vom remarca în primul rând că majoritatea ingredientelor regăsite în blaturile de tort au o componenţă inflamatoare pentru intestinele noastre, perturbând pe termen mediu şi lung componenta bacteriană a florei intestinale. (...) În locul blaturilor de tort gata pregătite care stau cu lunile pe rafturile viu colorate ale centrelor comerciale, am putea să ne gândim mai întâi că avem opţiunea de a le prepara în casele noastre, plecând de la o listă simplă de ingrediente naturale care ar putea fi integrate foarte uşor în reţeta unui blat de casă. În locul făinii albe care este intens procesată, este de preferat să alegem o făină integrală care conţine toate fibrele cerealelor, iar dacă dorim să ridicăm şi mai mult ştacheta, atunci am putea să alegem făina de migdale sau făina de nucă de cocos, folosite cu precădere la torturile vegane. Din punctul meu de vedere, torturile vegane sunt şi cele mai sănătoase, oferindu-ne mulţi nutrienţi de calitate care reuşesc să ţintească în primul rând deficienţele ortomoleculare. Aceste făinuri reprezintă varianta ideală, întrucât conţin grăsimi ketogenice care alimentează organismul cu un combustibil superior celui obţinut din carbohidraţii rafinati ai făinii de grâu, în plus nu sunt asociate cu creşterea rapidă a glicemiei imediat după consum”, a explicat nutriţionistul Dumitru Balan pentru site-ul Asociației Pro Consumator.
Evitaţi preparatele cu termen de valabilitate mare
Specialiştii spun să fim atenţi şi la termenul de valabilitate.
“Când vine vorba de prăjituri, mucegaiul este factorul care decide termenul de valabilitate. Nimic nu este mai bun decât o prăjitură proaspătă. Numai că astăzi, totul trebuie să aibă un termen de valabilitate foarte lung. Un blat de tort produs industrial sau foile de ruladă, rezistă între 6 și 12 luni. Pentru asta, este necesar să crească dramatic conținutul de zahăr și când zic zahăr, pe lângă zaharoză, se adaugă sirop de glucoză, zahăr invertit sau fructoză. Zahărul prinde apa din produs, este un parametru numit activitatea apei, care arată câtă apă liberă conține produsul. Apa liberă, care nu este prinsă cu legături chimice de alte ingrediente, este disponibilă pentru microorganisme, în cazul nostru, mucegaiuri. Apoi se înlocuiește apa din rețetă cu alte lichide, sorbitol, glicerol și propilen glycol. Ultimul a fost interzis de mulți ani dat fiind dovedit periculos, numai că este încă acceptat în arome”, a explicat Virgil Virgilsen, tehnolog în industria alimentară, pentru acelaşi site.
Evitaţi prăjiturile care arată frumos în vitrină mai mult timp
Doctorul Costel Stanciu, președintele Asociației Pro Consumatori susţine că prăjiturile comercializate în unitațile de alimentație publică conțin chimicale din belșug, iar afacerea cu dulciuri este profitabilă pentru acei comercianți care folosesc mixuri de ingrediente achiziționate din hipermarket, care prin compoziția lor fac ca dulciurile respective să reziste în vitrina frigorifică câteva săptămâni.
„Le recomand consumatorilor să cumpere prăjituri numai din acele cofetării care afișează următoarele informații despre prăjituri: data fabricației, o declarație pe proprie răspundere prin care își asumă răspunderea că produsele comercializate corespund specificațiilor tehnice de produs, denumirea prăjiturilor, gramajul, termenul de valabilitate, ingredientele cu efect alergogen (gluten, ouă și derivate, arahide și produse derivate, soia și produse derivate, lapte și produse derivate, fructe nucifere, semințe de susan și produse derivate) și temperatura de păstrare. Prăjiturile fiind produse dorite de copii, cofetăriile sunt obligate să atragă atenția părinților prin afișe amplasate în zone vizibile pentru aceștia, în situația în care folosesc coloranți alimentari (E 102, E 110, E 104, E 122, E 124 și E129), care pot afecta negativ atenția copiilor. Toate aceste informații coroborate cu termenul scurt de valabilitate (2-5 zile) ne pot da indicii despre cât de naturale sunt aceste produse.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, Președinte Asociația Pro Consumatori.
Citește și:
