18 ani fără Gil Dobrică. Octavian Ursulescu îl vizitase în garsonieră: „Avea recipiente cu vin în jurul patului. Era un bun degustător, nu l-am văzut beat”
Gil Dobrică, artistul care interpreta cu atâta patos piesa „Hai, acasă!”, a părăsit această lume în 2007. Mult prea devreme, avea numai 61 de ani. În ciuda gravelor probleme de sănătate, gută și afecțiuni pulmonare, el și-a păstrat optimismul până-n ultima clipă de viață. Exclusiv pentru Click!, Octavian Ursulescu, cel care i-a fost un bun prieten, până la capăt de drum, ne-a depănat amintiri de suflet, multe, din lungile lor turnee prin țară.
Octavian Ursulescu a spus lucrurilor pe nume. Ce artiști a supărat?
Octavian Ursulescu ne-a vorbit, pentru început, despre momentul în care Gil Dobrică a depășit stadiul de artist de baruri:
„Cu ani în urmă, am fost invitat la TVR, într-o emisiune realizată de Ionel Stoica, ceva cu A-S (Artă-Sport), alături de Marcel Pavel și de Cornel Verban, ambii posesori ai unor voci remarcabile.
Le-am reproșat, atunci, ca vechi prieten, că se mulțumesc cu succesul din baruri și de la evenimente, cântând exclusiv piese în limbi străine, subliniind că vor deveni cunoscuți, vedete chiar, abia când vor avea șlagăre în limba română, fredonate de marele public.
După emisiune, au fost tare supărați pe mine, dar la scurtă vreme Marcel Pavel a primit din partea lui Ovidiu Komornyik celebrul șlagăr „Frumoasa mea” și din acel moment cariera sa a mers ascendent, cu noi cântece în limba română, ajungând la poziția înaltă de azi”.
Povestea piesei „Hai, acasă!”, care i-a adus un munte de popularitate lui Gil Dobrică
Iată și povestea piesei „Hai, acasă!”, care avea să-i aducă celebritatea artistului Gil Dobrică. Refrenul l-a interpretat, cu aceeași vervă, și în comedia „Nea Mărin Miliardar”:
„A fost oarecum și cazul craioveanului Gil Dobrică, din păcate, el a avut un singur cântec în limba română, adaptare cu un text de Ovidiu Dumitru, fostul meu coleg, două decenii, în emisiunile de la Radio, a unei piese country a lui John Denver, „Country road”. Dar cu „Hai, acasă!”. Gil Dobrică a cucerit popularitate și și-a susținut practic întreaga carieră, spectatorii asociindu-i numele cu acest titlu de imens succes.
Cum pe micul ecran și la radio (nu și pe discurile Electrecord) soliștii nu aveau voie să cânte în limbi străine, unele piese „cover” erau atât de difuzate, încât puțini își mai aminteau că de fapt nu sunt creații românești, ele identificându-se cu interpreții: „Hai, acasă!” a lui Gil, „În grădina bucuriilor” (Margareta Pâslaru) sau „Opriți timpul!” (Corina Chiriac)”.
„Pe pereți avea multe televizoare, căci urmărea mai multe programe simultan”
Octavian Ursulescu ne-a făcut dezvăluiri și despre personalitatea lui Gil Dobrică, solistul pe care, de altfel, l-a cunoscut îndeaproape, în lungile lor turnee prin țară. Am aflat și ce ținea acesta în modesta garsonieră, în care locuia singur:
„Gil Dobrică era extrem de prietenos, de comunicativ, de vesel, ca orice oltean, chiar dacă în ultimii ani de viață guta îl chinuia îngrozitor. Locuia într-o garsonieră, prin spatele magazinului Muzica, de pe Calea Victoriei, care arăta cam așa: în mijloc un pat, în jurul acestuia diverse recipiente cu vin, iar pe pereți multe televizoare, căci urmărea mai multe programe simultan”.
„Avea la el o sticluță cu vin, mai sorbea, dar nu l-am văzut niciodată beat, era doar un bun degustător”
Gil Dobrică era însă și un bun degustător de vinuri. Nu-i lipsea, la drum, sticluța cu vin:
„La Galați, la Teatrul muzical „Nae Leonard”, regretata vedetă locală avea un concert lunar care se chema „Alexandru Jula și prietenii”, pe care-l prezentam. La una din ediții am mers cu trenul împreună cu Gil Dobrică, având și un rol de...supraveghetor amical.
„Au mai fost și situații când lua decizii de neînțeles”
Avea la el o sticluță cu vin, mai sorbea (atenție, însă, nu era nicidecum alcoolic, n-aș vrea ca memoria lui să fie pătată, nu l-am văzut niciodată beat, era doar un bun degustător...). La sosire, pe peron, a început să râdă și s-a îndreptat către un chioșc, spunându-mi: „Tavi, mi s-a făcut sete, trebuie să beau o bere!”.
Recitalul lui a fost impecabil, dar au mai fost și situații când lua decizii de neînțeles. Un organizator din Bacău îmi povestea că la un Revelion a cântat în prima seară, pe 31, dar a doua zi, când se relua programul, pe Gilache, cum îi spuneam noi, ia-l de unde nu-i, plecase pur și simplu la București, fără să anunțe pe nimeni! Cine știe ce-l deranjase...”, a mai menționat Octavian Ursulescu, exclusiv pentru Click!
„Artiștii adulați, în timpul vieții, sunt de fapt foarte singuri și tot așa se sting”
Octavian Ursulescu a adus în discuție și problemele cu care s-au confruntat marii noștri artiști, în ultimii ani din viață:
„Fiind extrem de comunicativ, cu mișcările acelea simpatice pe scenă, Gil era foarte iubit de public, pe drept cuvânt. Și iată că se confirmă, încă o dată, că mulți artiști adulați, în timpul vieții, sunt, de fapt, foarte singuri și tot așa se sting...
Cu sărăcia nu vreau să mă pronunț, nu cunosc îndeaproape situația lui, poate unii artiști nu știu să fie chibzuiți, economi (mai ales cei care n-au fost angajați, fiind liber-profesioniști)...Poate nici legile ce protejează oamenii de valoare nu sunt la noi ceea ce ar trebui să fie - probabil și una, și alta...”.
I se împlinise marele vis. Și-a îmbrățișat idolul, pe Ray Charles, la „Cerbul de Aur”
Gil Dobrică a fost atât de fericit când marele lui vis, de a-l îmbrățișa și de a vorbi cu Ray Charles, artistul pe care-l idolatriza, s-a împlinit. Octavian Ursulescu ne-a oferit detalii și de la această întâlnire istorică:
„În urma lui Gil Dobrică rămâne amintirea unui om plin de viață, care, înainte de a fi atins de gută, era un adevărat campion. Mulți turiști îl vedeau alergând vara pe lângă șosea între stațiunile de pe litoral, kilometri întregi!
Ne-au mai rămas un disc Electrecord, câteva emisiuni TV și filmări, dar știu că măcar i se împlinise marele vis, acela de a-l întâlni, a-l îmbrățișa și a vorbi cu idolul său, marele Ray Charles. I-au facilitat această întâlnire, jos pălăria, pentru gestul lor (Mike Godoroja a fost atunci translator), organizatorii festivalului internațional „Cerbul de Aur” de la Brașov”.
