Cum a ajuns Sebastian Papaiani actor. Maestrul a murit acum doi ani
Sunt doi ani de când a murit marele actor Sebastian Papaiani, la data de 27 septembrie 2016. Avea 80 de ani, dar mintea îi era tot ascuțită și își păstrase umorul.
Actorul Sebastian Papaiani a murit acum doi ani, la data de 27 septembrie 2016, în urma unui atac vascular cerebral. Împlinise 80 de ani de viață și peste 50 de ani de activitate. Ne-a lăsat rolurile memorabile Păcală, Plutonier Căpșună din Brigada Diverse, Lampă din ”Pistruiatul”, Ieremia din ”Toate pânzele sus”.
Cine a fost Sebastian Papaiani
Sebastian Papaiani s-a născut la 25 august 1936, la Piteşti. Tatăl său, Alecu Papaiani, era grec de origine, se numea Papayannis, și a făcut toate profesiile, de la măturător, până la vânzător de peşte şi de ziare. A lucrat la Crucea de Piatră, a lucrat la Circ unde rupea lanţuri, după cum povestea actorul, pentru adevarul.ro.
La 17 ani, Sebastian Papaiani se angajează contabil la un oficiu farmaceutic, joacă teatru de amatori, îndrumat de fosta Miss România 1936, Crina Cojocaru, care îl îndeamnă să devină actor. A absolvit, în 1960, Institutul de Teatru şi Cinematografie din Bucureşti. În 1961, şi-a făcut debutul în producţia cinematografică ''Purgatoriul nr. 5'', iar în 1963 joacă în comedia regizorului Geo Saizescu ''Un surâs în plină vară''.
Filmează an de an, însă calea spre marea carieră i-a fost deschisă de întâlnirea cu regizorul Geo Saizescu, care l-a distribuit în rolul lui Păcală, în filmul cu acelaşi nume (1974).
Deosebit de talentat, şi-a câştigat popularitatea şi simpatia publicului prin rolurile de comedie, dar şi prin cele în care a abordat şi registre mai grave.
”Am ajuns la actorie datorită doamnei Crina Cojocaru. Lucram la «Centrofarm» Piteşti şi eram un copil bun la toate. Ca fiecare întreprindere care se respecta, aveam o trupă de teatru. Eu nu făceam parte din ea. Acolo era îndrumător o femeie foarte frumoasă, Crina Cojocaru, o fostă Miss România. Pe mine m-au trimis să iau sifoane şi când m-am întors cu ele în sală am vrut să fac pe grozavul, le-am ridicat şi apa din ele a ţâşnit. Doamna Crina Cojocaru mi-a văzut mimica feţei şi s-a dus la tata să-l roage să mă lase să dau la actorie. Prima decoraţie pe care am primit-o este de la Festivalul Pelicanul, care avea loc la Mamaia. Era o medalie de plumb, grea de tot. Îmi rupea reverul de la cămaşă când trebuia să o port. Medaliile mele sunt aplauzele”, a povestit maestrul Papaiani, pentru adevarul.ro.
Vorbe de duh ale lui Sebastian Papaiani
- ”Mi-a fost frică atunci când am filmat seriile B.D. Trebuia să lucrez cu un câine căpitan. Ne-am împrietenit abia după ce am început să umblu cu bucăţi de ficat în buzunar."
- ”Talentul nu ți-l dă nici o școală din lume, nici o facultate, nici un institut, nu ți-l dă nici Moș Crăciun. Talentul este ca banul: îl ai sau nu.”
- ”Am fost prea sărac să mai doresc înca o daăa să fiu actor. Și, săracul întotdeauna e umilit, iar umilitul este considerat prost. Așa i se spune: «Bă, ce prost ești!».”
- "Trăiesc într-o lume nesigură. Am fost într-o bancă, am întrebat dacă mi-a intrat indemnizaţia de merit. Trebuia să intre pe 17, dar nu a intrat. Trăiesc în lipsă de cuvânt, printr-o serie întreagă de scârboşenii. Te plictiseşti şi începi să mori înainte de a fi înmormântat.”
- ”În ultimii ani am avut parte numai de satisfacţii minore. Nu a fost nimic de importanţă naţională. La fotbal nu mai ţin cu nimeni. Nici cu mine nu mai ţin. Mă domină o stare de plictis, de sictir.”
- ”Într-o zi m-a oprit un om pe stradă şi m-a rugat să nu mor, pentru că nu mai are de cine să râdă. Mi-a plăcut foarte mult de acel om, dar şi mai mult mi-a plăcut ceea ce mi-a spus. La moartea lui Pintea, o doamnă a venit la mine. Mi-a mângâiat obrazul cu fineţe şi mi-a zis că am început să fim din ce în ce mai puţini. Eu fac parte dintr-o generaţie de actori care a umplut memoria românilor.”
- ”Dacă s-ar face un Guvern numai din actori, pe Mircea Albulescu l-aş pune prim-ministru. Eu m-aş duce la Drumuri şi Poduri.”
