Dragă Irina Begu,
Best-of-ul de azi l-am mutat ieri. Tocmai pentru tine, Irina. Îți scriu după meciul cu Timea Babos. Unguroaica. Nu mai fac istoria relațiilor noastre cu vecinii de la Apusul imediat. Deloc pline de bucurie. Ca și la fotbal. De-ar fi atât… Lozinci urâte… de unde sport? Ură bine conservată. Sute de ani. Omul și rațiunea. Tu ai bătut la Bobos. Altfel, iaca, o colegă din comunitatea tenisului. Mai simpatică decât compatrioata sa… ciufuta, anglo-australiana Kònta!
Nu am văzut ură la voi. Așa e normal. Ambiție, da! La ea. Care mai avea și un tic dezagreabil pentru unii, incitant pentru alții: își tot băga, îndesa fustița pe sub kiloței, de parcă ducea rufele la râu. Zău, îs deja sastisit de cabala gestuală a lui Nadal… Sau de scato-smegmoasa, vomisanta mistică subcenturistă a lui Joachim Low. Tu, draga noastră, te-ai întrecut pe sine la Shenzehn. Ai început anul foarte bine. Excelent. Poate cel mai bine. Formidabilă. Fie, și ajutată de noroc. Dar norocul e cum și-l face și omul…
Un singur lucru nu văd la tine, Irina - Ambiția. Cu ”A” mare! Accente de răutate. Tupeu. Animalism. Căci, o văzuși pe belarusa Arâna Sabalenka?- așa o cheamă... Tenis de comună primitivă…epoca de piatră. Pacă ”bate covorul cu vioara” s-a spus - mișto! - la DIGI. Urla, testicular…ca-n invaziile tătare. Atavisme… Și dădea cu ghioaga din orice poziție. Halep a ridiculizat-o. Dar… domolită, domesticită, ”tătăroaica” poate fi cineva…
Ai jucat cu Halep de două ori ieri. O dată fratricid. A doua compatriotic. Prima dată ai pierdut, firesc, deși la setul doi ai avut ceva tupeu. Sper că nu ți-a spus nimeni că trebuie să pierzi, ca pe vremuri… La dublu ai fost magnifică. Ai avut contribuții substanțiale. Cum e să treci de la caniculă la ger? De la rivala Halep, care te-a învins, la prietena Simo, parteneră de echipă? Și să mai și câștigi împreună cu ea… e un sentiment complex, greu de priceput și de explicat. Cred că numai, sau aproape numai, la tenis se poate asta, fiindcă aici trebuie, e musai să ai caracter. Egoismul la alte sporturi e lege, vezi fotbalul săturat de vedetism al lui Ronaldo, zero caracter… Dar, dacă el caracter avea, mare jucător nu prea era… Să știi că la dublu m-am cam speriat pe la mijloc când nemțoaica aia mică vă tot bombarda din linia-ntâi și cehoaica Marea Blondă, pe care eu am poreclit-o Parecka (Cârnățica) servea ca tunul. Dar totul a trecut. Azi te vei bate pentru un titlu mare la dublu. Cu Simo la braț. Ieri ai pierdut la” Number One Across the World”, totuși. Mă frământă ceva. Cum era dacă o băteai pe Halep? Te mai iubeau… chinezii?
