Alimentul iubit de români care poate avea în compoziție cantități mari de antibiotice
Somonul este peștele des recomandat de specialiști deoarece conține multe minerale, fiind și o sursă excelentă de Omega3. Numai că puțini români cunosc faptul că există o diferență uriașă între somonul sălbatic și cel de crescătorie. De exemplu, cel sălbatic este sănătos pentru consum, având în vedere că, în sălbăticie, el nu intră în contact cu o hrană contaminată, care să conțină coloranți sintetici. Cel de crescătorie conține foarte multe antibiotice.
Somonul poate conține metale grele
Carnea de somon poate conține niveluri moderate de metale grele precum plumb, arsen, dar și PCB (Bifenilii policlorurați - poluanți organici persistenți) sau dioxine. Poluanții se găsesc, în principal, în piele și grăsimile vizibile. De asemenea, carnea crudă de somon poate fi contaminată cu Listeria, bacteria care poate provoca o serie de afecțiuni grave pentru organism, în special în rândul femeilor însărcinate sau persoanelor care se confruntă cu un sistem imunitar scăzut.
„Din păcate, în crescătorii, în fermele piscicole din Norvegia (Norvegia este producătorul mondial principal al somonului), preventiv, se adaugă cantități mari de antibiotice, pentru a ține sub control dăunătorii. Din studiile realizate de APC a reieșit faptul că se folosesc (în Norvegia) anual circa 67.000 de tone de astfel de substanțe chimice, antibiotice, pentru a combate paraziții din această specie de pește (somon) ori pentru combaterea infecțiilor sau altor boli la care sunt susceptibili peștii”, a precizat Costel Stanciu, Conferențiar Universitar Doctor, scrie Digi24.ro.
"Somonul care ajunge la noi ar trebui să treacă printr-un control amănunțit"
Ar trebui făcut un control amănunțit al produselor înainte de a fi expuse în magazine „Este foarte important ca, înainte de a intra în magazine, pentru vânzare, toate cantitățile de somon care ajung la noi în țară, să aibă un control riguros, foarte atent făcut, astfel încât să nu existe situații neplăcute ulterior. În felul acesta, excludem varianta în care o instituție a statului poate anunța, după o perioadă de timp, că există o alertă alimentară în ceea ce privește produsul, și că nu este indicat pentru consum.
Oamenii cumpără somonul pentru a-l găti imediat, în aceeași zi, sau cel târziu ziua următoare, iar în cazul consumului unui aliment neconform, din păcate, pot exista consecințe grave”, a declarat Dragoş Frumosu, Preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară.
Carnea crudă de somon poate fi contaminată cu Listeria
„Somonul poate fi contaminat cu bacteria Listeria sau Salmonela. Bacteria poate ajunge în pește în timpul procesului de producție, dar și din cauza manipulării necorespunzătoare a produselor, și poate provoca în rândul oamenilor boli grave precum Listerioză sau Salmoneloză. Contaminare poate fi fatală pentru persoanele care consumă peștele, în special pentru femeile însărcinate (poate interveni avortul spontan) sau persoanele cu un sistem imunitar slăbit", a mai precizat Costel Stanciu.
Diferența dintre somonul sălbatic și cel de crescătorie
„Somonul sălbatic este sănătos pentru consum, având în vedere că, în sălbăticie acest tip de pește nu intră în contact cu o hrană contaminată, care să conțină coloranți sintetici. În schimb, somonul de crescătorie își are acea culoare specifică (portocalie), din cauza folosirii coloranților sintetici.
Somonul sălbatic nu se găsește într-o cantitate așa mare pe piață și are un preț mai ridicat, comparativ cu cel de crescătorie. Oamenii trebui să știe că acest tip de somon, cel sălbatic, se găsește în magazine sub eticheta de produs certificat ecologic BIO. Eticheta produsului specifică faptul că produsul nu conține pesticide, metale grele, dioxine sau alți coloranți artificiali.
Consumatorii trebuie să învețe să facă diferența între un somon bun de consum și altul nepotrivit, iar culoarea este primul indiciu de luat în calcul, ulterior prețul, și neapărat să citească eticheta produsului. Îi îndemn pe consumatori să intre și pe Platforma Oficială a Comisiei Europene (Sistem Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje ANSVSA). Acolo apar toate informațiile cu privire la produsele alimentare care au fost retrase de la comercializare, unele chiar și înainte de a fi introduse în magazine pentru vânzare”, a declarat Costel Stanciu.
