Avertizarea unui economist german: «Grecia riscă un război civil»
„Această tragedie nu are nicio soluţie. Deflaţia şi depresiunea riscă să aducă ţara pe marginea războiului civil. E imposibil să reduci salariile şi preţurile cu 30% fără a avea proteste majore", a spus Hans-Werner Sinn, într-un discurs ţinut la Forumul Ambrosetti, o conferinţă economică internaţională care are loc în fiecare an, în septembrie, în oraşul italian Cernobbio.
Societatea grecească a rămas destul de unită până acum, în ciuda valului de greve şi de proteste de stradă violente. Totuşi, rata şomajului creşte rapid, iar "oboseala" politică în aceste condiţii de austeritate se instalează, de obicei, în al doilea an de criză, susţine el.
A doua criză elenă
Prin planul de salvare, UE a promis 80 de miliarde de euro în împrumuturi cu o dobândă de 5%, iar Fondul Monetar Internaţional a oferit 30 de miliarde de euro. Planul ar fi urmat să protejeze Grecia de presiunea pieţei globale de capital timp de doi ani şi jumătate, dar răgazul oferit se dovedeşte a fi mult mai scurt. Datoria guvernului grec a ajuns deja la nivelul dinaintea crizei, ceea ce implică din nou un mare risc de a ajunge în imposibilitate de plată. „Suntem în a doua criză elenă, chiar acum", a spus Sinn.
Potrivit lui, Grecia suportă echivalentul unui pachet de austeritate în genul impus de FMI, dar fără „cura" FMI de restructurare a datoriilor , care e normală pentru o ţară cu o datorie publică în creştere vertiginoasă şi cu o pierdere cronică de competitivitate.
FMI susţine că datoria Greciei va creşte la 150% din valoarea actuală, până în 2013-2014 . „Există suspiciunea că adevăratul scop a fost acela de a ajuta băncile nord-europene care sunt expuse la datoriile sudului Europei , şi nu salvarea Greciei", a spus Sinn.
„Toate alternativele sunt teribile"
Sinn spune că situaţia Greciei e total diferită de cea a Spaniei sau a Portugaliei care încă îşi pot gestiona datoriile publice şi îşi pot readuce sistemele financiare pe linia de plutire, mărind taxele şi impozitele. „Grecia ar fi fost în faliment fără măsurile de salvare. Toate alternativele sunt teribile, dar cea mai puţin teribilă dintre ele este ieşirea ţării din zona euro, chiar dacă acest lucru ar ucide băncile greceşti", a spus el.
„Grecia ar fi ajuns în imposibilitate de plată, între 28 aprilie şi 7 mai, dacă banii nu ar fi fost promişi de Uniunea Europeană", a spus el. „Ar trebui să existe o procedură de semi-insolvenţă aplicată ţărilor. Creditorii trebuie să accepte reduceri înainte de a fi decise planuri de salvare, altfel nu vom avea niciodată o disciplină a datoriilor în zona euro", a spus Sinn.
"Există suspiciunea că adevăratul scop al ajutorului financiar a fost de a salva băncile nord-europene, care sunt expuse la datoriile sudului Europei, şi nu salvarea Greciei."
Hans-Werner Sinneconomist
