Bugetul statului în 2022. Cine va primi mai mulți bani
Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2022 a fost lansat duminică dimineaţa, 19 decembrie, în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Finanţelor, acesta fiind stabilit la venituri în sumă de 216,473 miliarde de lei, iar la cheltuieli în sumă de 493,215 miliarde de lei credite de angajament şi de 301,758 miliarde de lei credite bugetare, cu un deficit de 85,285 miliarde de lei, arată Agerpres.
Conform proiectului legislativ, citat de Hotnews.ro, printre instituțiile care vor primi mai mulți bani sunt Ministerul Investițiilor și Ministerul de Interne, iar Ministeerul Turismului primește cu aproape jumătate din sumă mai puțin față de anul trecut.
Ce instituții primesc mai mulți bani din buget
Administrația Prezidențială va primi 74,5 milioane lei, în creștere cu 24%
Senatul – 217,7 milioane lei, mai mare cu 1,76%
Camera Deputaților – 505,6 milioane lei (+15,5%)
Secretariatul General al Guvernului – 2,237 miliarde lei (10%)
Ministerul Afacerilor Interne – 23,3 miliarde lei (+13,5%)
Ministerul Afacerilor Externe – 1,21 miliarde lei (10,3%)
Ministerul Agriculturii – 24,58 miliarde lei (3,7%)
Ministerul Apărării – 23,1 miliarde lei (15,6%)
Ministerul Culturii – 1,29 miliarde lei (46,8%)
Ministerul Transporturilor – 17 miliarde lei (20,5%)
Ministerul Educației – 29,98 miliarde lei (7,25%)
Ministerul Sportului – 521,5 milioane lei (1,94%)
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – 12,79 miliarde lei (+355%)
Ministerul Familiei (cel al Gabrielei Firea) -183 milioane lei (e o instituție nouă ce se desprinde din Ministerul Muncii)
Ministerul Economiei – 447,9 milioane lei (68%)
Ministerul Muncii – 56,5 miliarde lei (6,7%)
Ministerul Mediului – 2,36 miliarde lei (18,3%)
Ministerul Cercetării – 1,78 miliarde lei (0,61%)
Câți bani primesc serviciile de informații
SRI – 3,17 miliarde lei (8,29%)
SIE – 600,2 milioane lei (44,7%)
SPP – 366,9 milioane lei (26%)
STS – 938,2 milioane lei (37%)
Ce instituții primesc mai puțini bani la buget
Ministerul Energiei – 3,342 miliarde lei (-7,9%)
Ministerul Finanțelor – 5,87 miliarde lei (-16%)
Ministerul Antreprenoriatului și Turismului – 2,57 miliarde lei (-44%)
Ministerul Justiției – 4,96 miliarde lei (-8%)
Ministerul Dezvoltării – 7,72 miliarde lei (-21,6%)
Ministerul Public – 1,54 miliarde lei (-18,7%)
Ministerul Sănătății – 23,5 miliarde lei (-0,1%)
ANI: 33,5 milioane lei (-6,9%)
Autoritatea Electorală Permanentă: 298,7 milioane lei (-36,6%)
Bugetul pe 2022 bazat pe creștere economică de 4,6%
Bugetul pentru anul viitor este configurat pe o creştere economică de 4,6% şi un deficit ESA de 6,24% din PIB, arată raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2022 şi proiecţia acesteia pe anii 2023-2025.
Conform proiectului, din taxa pe valoarea adăugată se alocă 20,397 miliarde de lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care:
3,156 miliarde de lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor; 8,875 miliarde de lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti;
600 de milioane lei destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, sumă repartizată pe judeţe,
7,332 miliarde de lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, pentru finanţarea cheltuielilor aferente funcţionării serviciilor publice de salvare acvatică-salvamar şi a posturilor de prim ajutor pe plajele cu destinaţie turistică.
Situația macoeconomică
Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2022 şi proiecţia acesteia pe anii 2023-2025 arată că proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creştere economică de 4,6 % prevăzută pentru anul 2022, cu un vârf în anul 2023 de 5,3% şi un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2023-2025, mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul UE cât şi al Zonei Euro de 4,3%, în condiţiile în care şocul economic provocat de pandemie este unul dintre cele mai semnificative din istoria recentă, acesta având, în cazul României, particularitatea unei reveniri relativ rapide a PIB real la nivelul pre-pandemic.
Cum a fost depășit momentul acut al crizei
În document se precizează că momentul mai acut al crizei a fost depăşit prin măsuri fiscale şi monetare care au impulsionat activitatea economică, însă evoluţiile economice sunt dependente de evoluţia campaniei de vaccinare, manifestarea unor valuri viitoare pandemice, de particularităţile structurii economiei, de influenţele externe determinate de gradul de integrare în lanţurile de valoare adăugată şi de producţie europene şi mondiale, precum şi de măsurile adoptate de autorităţi în contextul dezechilibrelor gemene manifeste (de cont curent şi fiscal) - măsurile de sprijin urmând a fi retrase treptat în vederea atingerii obiectivului asumat de deficit bugetar de 3% la orizontul anului 2024.
Potrivit raportului, deficitul este estimat 76,983 de miliarde de lei, respectiv o pondere în PIB de 5,84%. În 2022, deficitul ESA este estimat la 6,24% din PIB în 2022, deficitul cash la 5,84% din PIB, iar cel structural la 5,71% din PIB.
