Calendar ortodox 2023, 27 mai. Sfinții zilei. Sfântul Mărturisitor Ioan Rusul

27 mai 2023 7:11

Sfântul Mărturisitor Ioan Rusul este prăznuit la data de 27 mai în calendarul ortodox. Sfântul Mărturisitor Ioan Rusul este între sfinții zilei pomeniți de credincioșii ortodocși, conform Calendarului ortodox 2023, pentru data de 27 mai.

Sfântul Mărturisitor Ioan Rusul (foto: doxologia.ro)

Calendar ortodox 2023, 27 mai. Sfinții zilei. Sfântul Mărturisitor Ioan Rusul

Sfântul Mărturisitor Ioan Rusul s-a născut, așa cum îi spune și numele, într-un sat din Rusia la sfârșitul secolului al XVII-lea. A fost soldat în armata lui Petru I împăratul Rusiei și a fost luat prizonier în dezastruoasa campanie de dezrobire a Azovului. Mulți tineri luați atunci prizonieri de tătari au ales să renunțe la credința strămoșească și s-au făcut musulmani.

Sfântul Ioan Rusul a refuzat să urmeze gestul camarazilor săi de arme și a răbdat cu stoicism prigoana ceor care erau acum stăpâni pe viața lui. Ca prizonier a fost bătut, scuipat și disprețuit a devenit repede ținta batjocurii ienicerilor, dar chiar și a celor care-i fuseseră tovarăș de arme. A fost pus să îngrijească vitele iar el îi mulțumea lui Dumnezeu că poate dormi în paie și s-a obișnuit cu mirosul lor greu și loviturile lor de picioare. Acolo se ruga Sfântul Ioan Rusul și noaptea grajdul se umplea de miros frumos deoarce acesta devenise locul lui de nevoință unde urma poruncile sfinților părinți, dormea puțin, postea mult și recita psalmii pe care-i învățase de la mama sa. A fost vândut ca sclav unui înalt ofițer turc înstărit care deși i-a pregătit odaie lângă grajd, el tot în grajd prefera să trăiască.

Atunci când stăpânul lui si-a făcut călătoria la Mecca așa cum cere credința lor mahomedană, Ioan mai făcea și serviciul de a servi la masă. Stăpâna gustând din pilaf i-a spus: “Cât de bucuros ar fi fost, Ivan, stăpânul tău, dacă ar fi fost aici împreună cu noi și ar fi gustat din acest pilaf!”. Ioan a cerut atunci o farfurie cu pilaf iar stăpâna s-a i-a dăruit-o cu drag deoarece ea se gândea că poate o mănâncă el sau o dă vreunei familii sărace de creștini. Dar el a luat farfuria, a mers cu ea în grajd, a îngenuncheat și i-a cerut lui Dumnezeu să ducă farfuria stăpânului său iar acesta i-a ascultat rugăciunea și farfuria a dispărut cu tot cu pilaf. Ioan s-a întors la stăpână și i-a spus că a trimis pilaful stăpânului său, toți ce de față au râs pe seama lui spunându-și că nu vrea să recunoască că a mâncat-o și atunci inventează o poveste fabuloasă. Când Aga s-a întors din pelerinaj le-a povestit că, într-o zi, care făcând socoteala s-a dovedit a fi exact aceeași zi, a găsit în camera lui încuiată, când s-a întors de la moschee pe masă o farfurie plină cu pilaf aburind.

A căutat peste tot și nu a găsit pe nimeni care ar fi putut să o aducă. Apoi a găsit pe marginea farfuriei însemnul pe care-l aveau pe toate vasele de acasă. Auzind acestea toți s-au înspăimântat, dar de atunci toți l-au privit cu respect ca pe un om bineplăcut lui Dumnezeu. A știut dinainte când va avea să moară și, culcat pe paiele din staulul lui sfințit prin rugăciune neobosită a cerut să fie adus preotul să se împărtășească. Acesta, de frica turcilor a adus sfânta împărtășanie într-un măr scobit, iar fericitul Ioan și-a dat sufletul în mâinile Domnului imediat după ce s-a împărtășit, la 27 mai 1730. A fost îngropat în cimitirul creștin iar robul a fost îngropat ca un stăpân iar la înmormântarea sa au venit nu numai creștini ci și musulmani și armeni.

După trei ani i s-a arătat unui preot un stâlp de lumină cerească asupra mormântului și când au săpat au găsit trupul sfântului intact nevătămat, ca în ziua îngropării și locul s-a umplut de miros plăcut, miros pe care moaștele îl au chiar și în ziua de astăzi. Au așezat cu cinste moaștele în biserica Sfântului Gheorghe. În anul 1832, Osman Pașa a dat ordin ca biserica să fie jefuită și trupul sfântului aruncat în foc, dar oștenii au văzut pe sfântul mișcând în flăcări și au fugit abandonând totul.

Creștinii au găsit moaștele intacte, doar cu o urmă de fum care se poate vedea și astăzi pentru a se pomeni în veac.

Troparul Sfântului Ioan Rusul

Glasul al 4-lea

Fecioara astăzi pre Cel mai presus de ființă naște, iar pământul peștera Celui neapropiat aduce. Îngerii cu păstorii slavoslovesc, iar magii cu steaua călătoresc. Că pentru noi s-a născut prunc tânăr, Dumnezeu cel mai înainte de veci.

Cel ce te-a chemat pe tine de pe pământ la lumea cea cerească, ține și după moarte, neschimbat, trupul tău, Sfinte. Căci tu în Asia ai fost dus prizonier și acolo te-ai unit cu Hristos, Ioane. Deci pe Acela roagă-l să mântuiască sufletele noastre.

Rugăciune către Sfântul Ioan Rusul, care se citește la vreme de boală

Bucurându-mă de dumnezeiasca mărire la care te-ai înălțat, o, Sfinte Ioane, îndrăznesc să alerg la ajutorul tău pentru tămăduire. Știu, Părinte, că încercările vin din rânduiala lui Dumnezeu. Știu că prin boala trupului sufletul se curățește și că răbdarea este răsplătită de Dumnezeu. Dar de multe ori norii negri ai deznădejdii îmi tulbură mintea și mă depărtează de rugăciune.

De aceea, dar, o, Sfinte, găsesc alinare în cugetarea la vindecările tale minunate. Tu ai tămăduit mulțimea de copii, spre bucuria părinților lor. Tu ai îndreptat spatele bătrânei gârbove, tu ai dat sănătate femeii bolnave, spre bucuria copiilor ei. Tu l-ai vindecat pe bătrânul Atanasie care s-a uns cu untdelemn din candela ta. Tu ai îndepărtat cheagurile de sânge din capul Vasulei și l-ai tămăduit pe doctorul necredincios.

Știind grabnica ta mijlocire, te rog, o, Sfinte Ioane, ia viața mea în mâinile tale și mijlocește precum știi mântuirea mea. Dacă voia Domnului este să duc cu răbdare crucea bolii, dă-mi putere și ajută-mă să nu cârtesc din cauza neputințelor. Dar dacă Bunul Dumnezeu se va milostivi de mine pentru rugăciunile tale, atunci să mă tămăduiești fără șovăială, noule doctor fără-de-arginți, ca văzând aceasta să-ți mulțumesc ție și să-L laud în vecii vecilor pe Doctorul sufletelor și al trupurilor, prin cântarea: Aliluia!