Ce țară din Europa ocupă primul loc la speranța de viață. Câți ani trăiește, în medie, un român
Cea mai mare speranță de viață a fost înregistrată în Spania, potrivit Eurostat. Cât despre România, nu stă deloc bine la acest capitol, are a treia cea mai mică speranţă de viaţă din UE, de 76,6 ani.
Țara cu cea mai mare speranță de viață
Spania este ţara din Uniunea Europeană cu cea mai mare speranţă de viaţăhttp://, de 84 de ani, şi se află peste media comunitară, care este de 81,5 ani, în timp ce România are a treia cea mai mică speranţă de viaţă din UE, de 76,6 ani, potrivit ultimelor date Eurostat, citate de EFE.
Aceasta este speranţa de viaţă a tuturor ţărilor UE, ordonată de la cea mai mare la cea mai mică: Spania (84 ani), Italia (83,8 ani), Malta (83,6), Suedia (83,4), Luxemburg (83,4), Franţa (83,1), Belgia (82,5), Cipru (82,5), Portugalia (82,4), Olanda (82), Slovenia (82), Danemarca (81,9), Finlanda (81,7), Grecia (81,6), Austria (81,6), Germania (81,2), Cehia (80); Estonia (78,8), Croaţia (78,8), Polonia (78,6), Slovacia (78,1), Lituania (77,3), Ungaria (76,9), România (76,6), Letonia (75,9) şi Bulgaria (75,8).
Se remarcă un fenomen de îmbătrânire a populației
În țara noastră, la fel ca în restul Uniunii Europene, se remarcă un fenomen de îmbătrânire a populației. Astfel, potrivit Eurostat, vârsta medie a locuitorilor din țările UE a crescut în perioada 2003-2023, de la 39 de ani, la 44,5 ani.
Cea mai ridicată vârstă medie a fost constatată în Italia (48,4 ani), urmată de Portugalia (47 de ani), Bulgaria (46,8 ani) și Grecia (46,5 ani), în timp ce cele mai scăzute au fost înregistrate în Cipru (38,4 ani), Irlanda (39,1 ani), Luxemburg (39,7 ani) și Malta (40,1 ani).
Unde a crescut cel mai mult vârsta medie
Vârsta medie a crescut cel mai mult în Portugalia (8,5 ani) și în România (8,3 ani) și cel mai puțin în Suedia (1,1 ani) și Luxemburg (2 ani). Vârsta medie a românilor era în 2023 de 43,6 ani, mai mare cu aproape 8 ani față de anul 2003 (35,3 ani).
„Populația din UE a crescut de la 1 ianuarie 2001 până la 1 ianuarie 2020, apoi a scăzut în următorii doi ani, înainte de a crește din nou în 2022. Cu toate acestea, schimbarea naturală a populației (diferența dintre nașterile vii și decese) a fost negativă încă din 2012. Acest lucru se datorează în mare parte îmbătrânirii populației precum și pandemiei de COVID-19 din perioada 2020-2022”, se mai precizează în barometru.
