Ce tip de alcool este asociat cu un risc mai mare de deces. Ce au descoperit cercetătorii

Berea, vinul și băuturile spirtoase pot avea asocieri diferite cu riscul de deces, însă niciuna dintre aceste băuturi nu poate fi considerată lipsită de riscuri. Un studiu amplu, realizat pe datele a peste 340.000 de persoane din Marea Britanie, a identificat legături între cantitatea de alcool consumată, tipul băuturii și mortalitatea provocată de cancer sau de bolile cardiovasculare. Una dintre concluziile importante este că inclusiv consumul moderat a fost asociat cu un risc mai mare de deces prin cancer.

băuturi Foto: arhiva

Cercetarea a fost publicată în revista științifică Nutrition Journal și a analizat datele a 340.924 de participanți din baza biomedicală UK Biobank. Vârsta medie a acestora era de aproximativ 56 de ani, iar perioada medie de monitorizare a fost de 13,4 ani. În acest interval au fost înregistrate 22.381 de decese, scrie News Medical.

Berea și băuturile spirtoase, asociate cu un risc mai mare

Cercetătorii au comparat mortalitatea generală și decesele provocate de cancer, boli cardiovasculare și alte afecțiuni, luând în calcul atât cantitatea de alcool consumată, cât și tipul băuturii.

Rezultatele au arătat că persoanele care consumau cantități mari de alcool prezentau un risc mai ridicat de deces. În cazul berii și cidrului, consumul ridicat a fost asociat cu o mortalitate mai mare atât din toate cauzele, cât și din cauza cancerului și a bolilor cardiovasculare.

Un aspect important este că și consumul redus de bere sau cidru a fost asociat cu o creștere a mortalității prin cancer. În cazul băuturilor spirtoase, analiza a identificat asocieri între consum și riscul de deces, inclusiv la niveluri mai mici de consum.

Per ansamblu, relația dintre cantitatea de alcool și mortalitate a fost influențată în special de consumul de bere, cidru și băuturi spirtoase. Cu cât cantitatea consumată creștea, cu atât cercetătorii observau asocieri mai puternice cu riscul de deces din diferite cauze.

Aceste rezultate nu înseamnă însă că tipul băuturii poate fi analizat separat de restul stilului de viață. Studiul a identificat asocieri statistice, fără să demonstreze că o anumită băutură este, în mod direct, cauza unui anumit deces.

Vinul roșu, asociat cu o mortalitate mai mică în anumite situații

În cazul vinului, rezultatele au fost diferite. Persoanele care consumau cantități mici au prezentat, în anumite analize, o mortalitate mai redusă decât cele care consumau foarte puțin sau deloc din această băutură.

Mai exact, consumul redus sau moderat de vin roșu a fost asociat cu un risc mai mic de deces din toate cauzele, inclusiv din cauza bolilor cardiovasculare și a altor afecțiuni. Asocierea nu s-a menținut însă în cazul consumului ridicat, care a fost legat de o mortalitate generală și prin cancer mai mare.

Nici vinul alb și nici vinul fortificat nu au avut rezultate favorabile la niveluri ridicate de consum. Consumul mare de vin alb a fost asociat cu o mortalitate crescută din toate cauzele, inclusiv prin cancer, iar consumul ridicat de vin fortificat a fost legat, de asemenea, de un risc mai mare de deces.

Cercetătorii avertizează că aceste constatări nu demonstrează că vinul roșu protejează sănătatea. Persoanele care consumă această băutură pot avea și alte obiceiuri care influențează rezultatele, precum o alimentație diferită, mai multă activitate fizică sau alte caracteristici ale stilului de viață.

Prin urmare, asocierea observată nu reprezintă un motiv pentru a începe să consumi vin în speranța reducerii riscului de îmbolnăvire.

Ce înseamnă consum moderat de alcool în studiu

Pentru analiză, cercetătorii au împărțit participanții în categorii, în funcție de cantitatea de alcool pur consumată. Persoanele care nu consumau alcool sau consumau cel mult 20 de grame de alcool pur pe săptămână au reprezentat grupul de referință.

În cadrul studiului, categoriile au fost definite astfel:

• Consumul redus: peste 20 de grame de alcool pur pe săptămână, dar cel mult 20 de grame pe zi pentru bărbați și 10 grame pe zi pentru femei.
• Consumul moderat: peste 20 și până la 40 de grame pe zi pentru bărbați, respectiv peste 10 și până la 20 de grame pe zi pentru femei.
• Consumul ridicat: cantități care depășeau aceste praguri.

Ca reper, 20 de grame de alcool pur reprezintă aproximativ cantitatea dintr-o bere de 500 de mililitri, cu o concentrație alcoolică de 5%, sau dintr-un pahar de vin de 200 de mililitri, în funcție de concentrația băuturii.

Aceste limite au fost utilizate pentru clasificarea participanților în scopuri statistice. Ele nu reprezintă recomandări medicale și nici garanții că respectivele cantități sunt sigure pentru sănătate.

Chiar și consumul moderat a fost asociat cu un risc mai mare de cancer

Una dintre cele mai importante constatări ale cercetării privește mortalitatea provocată de cancer. Analiza a indicat că persoanele încadrate în categoria consumului moderat de alcool prezentau un risc mai mare de deces prin cancer, chiar dacă în acest grup nu a fost identificată o creștere semnificativă a mortalității generale.

Cercetătorii au analizat 20 de categorii de decese provocate de cancer și au identificat asocieri pentru 15 dintre acestea, în raport cu consumul total de alcool sau cu anumite tipuri de băuturi.

Printre afecțiunile analizate s-au numărat cancerele din regiunea capului și gâtului, cele ale sistemului respirator și ale aparatului digestiv, precum și cancerele ficatului, vezicii biliare, sânului și organelor genitale. Au fost observate asocieri și pentru unele cancere hematologice.

Aceste rezultate se adaugă preocupărilor existente privind legătura dintre alcool și riscul oncologic. Ele sugerează că riscurile nu trebuie evaluate exclusiv în funcție de cantitățile mari consumate, ci și în raport cu niveluri mai reduse de consum.

Consumul de alcool la masă schimbă riscurile?

Studiul a analizat și momentul în care participanții obișnuiau să consume alcool. Persoanele care beau uneori sau de regulă în timpul meselor au prezentat o mortalitate mai redusă, în timp ce consumul în afara meselor a fost asociat cu efecte negative mai pronunțate, în special în cazul cantităților mari.

Totuși, cercetătorii nu au demonstrat că mâncarea reduce direct efectele nocive ale alcoolului. Diferențele ar putea fi explicate și prin alte caracteristici ale persoanelor analizate, inclusiv prin obiceiurile alimentare și stilul de viață.

Autorii au subliniat și limitele cercetării. Fiind un studiu observațional, acesta poate identifica legături statistice, dar nu poate demonstra că alcoolul a provocat în mod direct decesele analizate. În plus, informațiile despre consum au fost declarate de participanți și colectate în principal la începutul monitorizării.

Deși cercetătorii au ținut cont de factori precum vârsta, sexul, fumatul, activitatea fizică, alimentația, indicele de masă corporală și istoricul medical, nu poate fi exclusă influența altor factori. De asemenea, 96,3% dintre participanți erau persoane albe, ceea ce limitează posibilitatea de a generaliza rezultatele la toate populațiile.