Ce efect ar putea avea vitamina D3 asupra îmbătrânirii. Rezultatele unui studiu de patru ani

O vitamină administrată zilnic, ar putea avea un efect asupra unuia dintre procesele asociate îmbătrânirii biologice. Un studiu clinic desfășurat în Statele Unite și publicat în The American Journal of Clinical Nutrition a arătat că vitamina D3, administrată în doză de 2.000 de unități internaționale pe zi, a fost asociată cu o scurtare mai redusă a telomerilor pe parcursul a patru ani.

vitamine Foto: Istock

Cercetarea a inclus adulți cu vârste de peste 50 de ani și face parte din amplul studiu VITAL. Rezultatele sunt promițătoare, însă specialiștii atrag atenția că sunt necesare cercetări suplimentare înainte ca descoperirile să determine schimbarea recomandărilor generale privind administrarea suplimentelor cu vitamina D, scrie New York Post.  .

Ce au observat cercetătorii după patru ani de administrare a vitaminei D3

Studiul a analizat telomerii, structuri protectoare aflate la capetele cromozomilor. Aceștia tind să se scurteze pe măsură ce celulele se divid, iar modificările lungimii lor sunt asociate cu îmbătrânirea biologică și cu anumite probleme de sănătate care apar odată cu înaintarea în vârstă.

Cercetarea a făcut parte din studiul clinic VITAL, desfășurat în Statele Unite, iar analiza telomerilor a inclus peste 1.000 de participanți cu vârste de cel puțin 50 de ani. O parte dintre aceștia au primit zilnic vitamina D3, în doză de 2.000 UI, în timp ce ceilalți au primit un placebo.

Lungimea telomerilor din celulele albe din sânge a fost măsurată la începutul cercetării, apoi după doi și patru ani. La finalul perioadei analizate, participanții care au luat vitamina D3 au prezentat o scurtare mai redusă a telomerilor comparativ cu persoanele din grupul placebo.

Diferența dintre cele două grupuri a fost de aproximativ 140 de perechi de baze pe parcursul celor patru ani. Rezultatele sugerează că vitamina D3 ar putea influența un mecanism celular asociat îmbătrânirii, dar nu demonstrează că administrarea suplimentului prelungește viața sau previne, în mod direct, bolile asociate vârstei.

Cercetarea a beneficiat de sprijinul mai multor instituții americane, printre care Institutul Național al Inimii, Plămânilor și Sângelui și Institutul Național al Cancerului.

Ce spun specialiștii despre vitamina D și îmbătrânirea biologică

JoAnn Manson, profesor de medicină la Harvard Medical School și unul dintre cercetătorii implicați în studiul VITAL, a explicat că vitamina D ar putea avea un rol în procesele inflamatorii asociate îmbătrânirii.

„Vitamina D reduce inflamația, o cauză majoră a scurtării telomerilor și a bolilor cronice legate de îmbătrânire”, a declarat cercetătoarea.

Inflamația persistentă este unul dintre mecanismele studiate în legătură cu îmbătrânirea și apariția unor afecțiuni cronice. Totuși, relația dintre nivelul vitaminei D, lungimea telomerilor și sănătatea pe termen lung este complexă, iar rezultatele unei singure cercetări nu sunt suficiente pentru a stabili toate efectele suplimentării.

JoAnn Manson a subliniat că descoperirile trebuie confirmate prin cercetări independente înainte de a modifica recomandările medicale.

„Deși rezultatele sunt interesante, credem că replicarea acestor rezultate într-un studiu randomizat separat va fi importantă înainte de a modifica ghidurile generale privind aportul de vitamina D”, a explicat aceasta.

Prin urmare, rezultatele nu trebuie interpretate ca o recomandare ca toate persoanele de peste 50 de ani să înceapă să ia zilnic 2.000 UI de vitamina D3 pentru a încetini îmbătrânirea. Studiul a evaluat un indicator celular, iar semnificația acestuia pentru prevenirea bolilor și menținerea sănătății pe termen lung necesită investigații suplimentare.

Ce doză de vitamina D este recomandată adulților

Necesarul de vitamina D diferă în funcție de vârstă, alimentație, expunerea la soare și starea de sănătate. În plus, suplimentele sunt disponibile în concentrații diferite, de la câteva sute la câteva mii de unități internaționale per doză.

Potrivit recomandărilor Academiei Naționale de Medicină din Statele Unite, necesarul zilnic de referință este de 600 UI pentru adulții cu vârste cuprinse între 19 și 70 de ani și de 800 UI pentru persoanele de peste 70 de ani. Aceste valori sunt diferite de doza de 2.000 UI folosită în studiul VITAL.

În România, prețul suplimentelor cu vitamina D3 variază în funcție de producător, concentrație și numărul de comprimate sau capsule din ambalaj. Conform exemplelor de preț prezentate în materialul original, unele flacoane cu 40-60 de comprimate de 2.000 UI costă aproximativ 16-31 de lei, în timp ce alte produse pot ajunge la 45 de lei.

La un preț de 16 lei pentru 40 de comprimate, costul unei doze ar fi de aproximativ 40 de bani. Totuși, faptul că un supliment este ieftin și ușor de găsit nu înseamnă că administrarea lui zilnică este necesară pentru toată lumea.

JoAnn Manson a descris dozele suplimentare de 1.000-2.000 UI pe zi drept o opțiune rezonabilă în anumite contexte, însă alegerea dozei trebuie făcută ținând cont de nevoile individuale și de recomandările medicale.

Excesul de vitamina D poate avea efecte nocive. Dozele foarte mari, administrate fără supraveghere, pot duce la creșterea nivelului de calciu din sânge sau urină și la toxicitate. Persoanele care au afecțiuni medicale, iau anumite medicamente sau suspectează un deficit ar trebui să discute cu medicul înainte de a începe suplimentarea.

Vitamina D nu înlocuiește alimentația sănătoasă și mișcarea

Deși rezultatele studiului VITAL oferă informații interesante despre rolul vitaminei D în menținerea telomerilor, specialiștii subliniază că sănătatea pe termen lung depinde de mai mulți factori. Administrarea unui supliment nu poate înlocui alimentația echilibrată, activitatea fizică regulată și măsurile de prevenție medicală.

JoAnn Manson a atras atenția că obiceiurile sănătoase pot avea un rol important în reducerea riscului de boli cardiovasculare, cancer, diabet de tip 2 și alte afecțiuni cronice asociate înaintării în vârstă.

Mișcarea în aer liber poate contribui la menținerea sănătății generale, iar expunerea la soare participă la producerea vitaminei D în organism. Totuși, cantitatea sintetizată variază în funcție de anotimp, latitudine, momentul zilei, pigmentarea pielii și alți factori, astfel că expunerea la soare nu garantează un nivel adecvat pentru fiecare persoană.

Vitamina D poate fi obținută și din alimentație, în special din pește gras, precum somonul și sardinele, dar și din anumite alimente fortificate.