Crăciunul - tradiții și superstiții. Ce se spune că e bine să faci ca să ai noroc tot anul următor
Perioada Crăciunului este plină de semnificații, fiind cea mai veselă, mai iubită şi mai aşteptată dintre toate sărbătorile populare şi creştineşti ale românilor. În Ajunul Crăciunului, obiceiurile și tradițiile sunt păstrate cu sfințenie mai ales în zonele rurale. La sate, acestea sunt transmise din generație în generație și constituie o parte esențială a culturii comunităților.
Tradiții și superstiții în Ajunul Crăciunului
- dacă te săruţi sub vâsc în noaptea de Ajun, vei avea noroc în dragoste; dacă nu, vei avea parte de ghinion
- dacă mănânci mere în Ajunul Crăciunului, vei fi sănătos tot anul
- oferă un cadou, oricât de mic, dacă vrei să ai noroc în anul care vine
- se așează căței de usturoi pe masă și la ferestre, pentru a alunga farmecele și duhurile rele, la fel ca în seara de Sfântul Andrei
- în seara de Ajun, unele persoane mătură pragul locuinței, pentru a avea noroc în anul ce urmează
- lumânările aprinse în noaptea de Crăciun trebuie să fie lăsate să se stingă singure; atunci vei avea un an bun
- dacă primești colindători, vei avea belșug în casă
- închide singur ușa; dacă laşi pe altcineva, îţi poate alunga norocul
- nu da bani cu împrumut, dacă vrei să fie liniștit anul ce urmează
- dacă fetele țin post negru, își pot visa ursitul
Tradiții și superstiții în ziua de Crăciun
- pune o nucă şi un bănuţ în apa cu care te speli pe faţă; se spune că vei avea noroc tot anul şi vei fi sănătos
- dacă faci baie în ziua de Crăciun, vei rămâne curat tot anul
- dacă ai vărsat vin pe masă, ai dat de pomană sau ai răsturnat cutia cu chibrituri, e semn de noroc
- dacă porți încălțăminte nouă, atragi ghinionul
- dacă faci curățenie sau arunci gunoiul în această zi, alungi norocul
- pune pe masa de Crăciun un fir de busuioc; se spune că aduce noroc şi prosperitate
- dacă în ziua de Crăciun ninge, de Paște va fi vreme frumoasă; dacă cerul este senin, anul ce urmează va fi unul roditor
- dacă bate vântul de Crăciun se anunţă ghinion
- copiii născuţi de Crăciun sau de Anul Nou sunt norocoşi
- se spune că nu este bine ca între Crăciun şi Anul Nou să se tricoteze, să se coase, să se spele rufele
Povestea lui Moș Crăciun
Se spune că la ceas de seară, Fecioara Maria şi soţul ei Iosif au ajuns în Bethleem. Simţind că i-a venit sorocul să nască, Maria i-a spus lui Iosif că trebuie să se oprească şi cei doi au bătut la o poartă, cea a lui Moş Ajun, cerându-i găzduire. Moş Ajun i-a trimis la fratele său mai mare şi mai bogat, Moş Crăciun.
El nu a vrut să-i primească, dar Crăciuneasa – soţia lui Moş Crăciun – era o femeie bună la suflet, aşa că i-a oferit adăpost Maicii Domnului, însă nu în casă, pentru că se temea de mânia lui Moş Crăciun, ci în grajdul animalelor. Acolo l-a născut Fecioara Maria pe Iisus.
Când Moş Crăciun a aflat că soţia lui i-a adăpostit pe Maria şi Iosif, s-a supărat şi i-a tăiat mâinile soţiei. Dar Fecioara Maria a făcut o minune – a pus mâinile Crăciunesei la loc, a suflat peste ele şi mâinile s-au lipit. Uimit, Moş Crăciun a văzut şi a înţeles minunea, aflând, la venirea magilor, că în grajdul său s-a născut Domnul Iisus. El s-a căit şi a cerut iertare lui Dumnezeu. Astfel, Moş Crăciun a devenit primul creştin şi sfântul cel mai bătrân – soţul femeii care a moşit-o pe Fecioara Maria, el devenind un om blajin, plin de bunătate şi de compasiune. De atunci, sărbătoarea Crăciunului e însoţită de colinde şi mesele rituale.
