Bijuteria Munților Semenic riscă să devină o amintire. Localnicii cer salvarea ei
Lacul Trei Ape, considerat inima Munților Semenic și odinioară una dintre cele mai apreciate destinații turistice din județul Caraș-Severin, riscă să devină doar o amintire. Imaginea de ansamblu este tot mai sumbră: nivelul apei scade vizibil, iar întinderile cândva cristaline se transformă pe zi ce trece în suprafețe întinse de nămol. Pentru localnici, turiști și antreprenori din zonă, această transformare este de-a dreptul alarmantă și pare să se desfășoare într-o liniște periculoasă, pe fondul unei gestionări controversate a resurselor.
O stațiune care se usucă în tăcere
Semnalele de alarmă vin chiar din comunitatea locală. Vlad Victor, locuitor al comunei Brebu Nou, afirmă că vocea oamenilor rămâne prea puțin auzită și că lipsa unui dialog autentic cu autoritățile agravează situația. „Nu există o voce a oamenilor, oamenii nu sunt ascultați. Apa din lac este utilizată și pentru producerea energiei, și pentru alimentarea cu apă potabilă, dar această exploatare nu ar trebui să se facă în detrimentul mediului. Soluția ar fi o administrare mult mai echilibrată a resurselor”, a declarat acesta.
Localnicii susțin că lacul este exploatat excesiv, iar impactul devine vizibil nu doar pentru ei, ci și pentru turiștii care obișnuiau să viziteze stațiunea în număr mare. Într-o perioadă în care turismul ar fi putut reprezenta șansa regiunii la dezvoltare, lipsa apei a dus la scăderea interesului vizitatorilor, afectând semnificativ economia locală.
O petiție care încearcă să o salveze
Conștienți că timpul lucrează împotriva lor, oamenii au început să se mobilizeze. Cristian Roma, localnic și inițiator al unei petiții adresate Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a cerut oficialilor să investigheze situația și să ia măsuri urgente. "Am alertat autoritățile să verifice dacă acest nivel scăzut al apei este cauzat doar de secetă sau dacă se extrage în exces. Comunitatea este îngrijorată și își dorește răspunsuri concrete", a spus acesta.
Petiția a strâns aproape 1.500 de semnături, semn că problema depășește granițele unei simple nemulțumiri locale. Oamenii nu mai vor doar explicații, ci soluții reale, aplicabile și, mai ales, rapide.
Maletici Zlatomir, viceprimarul comunei Brebu Nou, a propus identificarea unui compromis sustenabil: „Pe timpul sezonului, timp de trei luni, ar trebui să existe o supraveghere strictă a volumului de apă exploatat. În lipsa acestei monitorizări, riscăm să transformăm lacul într-o baie de nămol. Iar pentru nămol, oamenii merg la Techirghiol, nu aici”.
Autoritățile: „Totul este sub control”
În timp ce localnicii se tem că lacul dispare sub ochii lor, reprezentanții Administrației Apelor Banat oferă o altă perspectivă. Potrivit acestora, nivelul scăzut al apei este explicabil în contextul unei perioade secetoase prelungite, dublate de o iarnă săracă în precipitații. "Lacul Trei Ape a funcționat, încă de la construcția sa, cu fluctuații semnificative ale nivelului apei. Monitorizările zilnice nu indică o situație alarmantă, ci o variație normală, accentuată acum de secetă", a declarat Cătălin Nagy, director în cadrul Administrației Bazinale de Apă Banat.
Oficialii susțin, așadar, că scăderea lacului este un proces natural, iar exploatarea actuală nu ar depăși limitele normale. Cu toate acestea, pentru cei care trăiesc din turism sau își desfășoară activitatea în zonă, aceste explicații sunt greu de acceptat, mai ales atunci când, în locul apei, se întind suprafețe vaste de noroi.
Un impact direct asupra turismului
Comuna Brebu Nou, o așezare montană cu doar 166 de locuitori permanenți, se bucura, până nu demult, de un flux constant de turiști, ajungând la aproximativ 3.000 de vizitatori în weekendurile de vară. Aceștia veneau pentru liniștea pădurilor, pentru aerul curat și, în special, pentru Lacul Trei Ape, devenit simbol al regiunii.
Pe măsură ce lacul seacă, însă, și turiștii dispar. Antreprenorii locali resimt deja efectele: mai puțini clienți, mai puține rezervări și, implicit, mai puține venituri pentru comunitate. Visul unei stațiuni montane vibrante riscă să se destrame, la fel ca apa care se retrage de pe maluri.
