Cât câștigă pe lună un lucrător străin, în România: „Unii oameni îmi adresează cuvinte urâte”
Pe măsură ce cererea pentru lucrători străini crește, România se confruntă cu o insuficiență în ceea ce privește disponibilitatea acestora.
Agențiile de recrutare observă că unii străini preferă să evite țara noastră și să aleagă destinații precum Ungaria sau Croația, datorită salariilor mai atractive și condițiilor de trai superioare, precum și siguranței locului de muncă.
Salariul nu îi ajunge să trăiască
Bikila este unul dintre cei care lucrează în construcții în România de câteva luni. El admite că salariul său lunar, în jur de 500 de euro, nu este suficient pentru a acoperi cheltuielile și pentru a-și sprijini familia din Etiopia, care depinde de veniturile lui.
„Câștig în jur de 500 de euro. Angajatorii ne asigură cazarea. Nu este suficient, nu. Este greu. Noi avem familia în Etiopia și trebuie să îi ajutăm, trebuie să îi sprijinim și pe ei. Familia așteaptă bani de la noi, fără noi ei nu au nimic”, spune el, la ProTV.
Elsay, care livrează mâncare zilnic parcurgând peste 50 de kilometri pe bicicletă, se confruntă cu provocări legate de climă și de interacțiunea cu unele persoane, uneori ostile.
„Țara asta este bună, dar unii oameni îmi adresează cuvinte urâte”, spune el.
Majoritatea lucrătorilor străini vin în România cu speranța de a-și susține familiile. Deși există peste 15.000 de locuri vacante în industria ospitalității în prezent, deficitul de mână de lucru este încă pronunțat în multe domenii. În trecut, locurile de muncă neocupate de români, din cauza remunerațiilor mici, erau adesea ocupate de lucrători străini.
Venituri foarte mici pentru efortul depus
Un alt aspect al problemei îl reprezintă salariile modeste oferite lucrătorilor străini. Amrita Rai, un astfel de muncitor, evidențiază că mulți primesc salarii între 2.000 și 2.500 de lei, ceea ce este considerat foarte puțin pentru efortul depus.
Mai mult, costurile mari ale migrației îi afectează financiar, unele persoane plătind sume considerabile pentru a ajunge în România, iar asta contribuie la stresul suplimentar al acestora.
Domeniile care resimt cel mai acut lipsa de forță de muncă includ construcțiile, hotelurile și restaurantele, unde se caută ajutoare de bucătari, spălători de vase sau chelneri.
Pe lângă salariile neadecvate, birocrația întâmpinată de lucrătorii străini întârzie procesul de angajare, unii fiind nevoiți să aștepte până la un an pentru a-și începe activitatea în România.
Procesul de emigrare durează din ce în ce mai mult
Romulus Badea, vicepreședintele Patronatului importatorilor de forță de muncă, subliniază că procesul de imigrare a devenit din ce în ce mai îndelungat în ultimul timp, ajungându-se la aproximativ un an de la selectarea candidaților.
În plus față de țările tradițional recrutatoare din Asia de Sud-Est, acum se adaugă și state europene precum Polonia, Ungaria, Cehia și Croația, care oferă salarii competitive și proceduri mai rapide de procesare a documentelor.
În România, majoritatea lucrătorilor străini provin din Nepal și Sri Lanka.
Cererea pentru lucrătorii străini a crescut constant în ultimii ani, reflectându-se în numărul tot mai mare de vize de muncă acordate. Dacă acum 10 ani erau aproximativ 5.000 de astfel de vize, anul trecut guvernul a aprobat 100.000 de noi locuri de muncă pentru angajații străini, dintre care peste 70.000 au fost deja ocupate.
