Ce conține brânza de Sibiu. Cum ne pot înșela comercianții: „Nu ne garantează nimeni”
Brânza de Sibiu este una dintre cele mai apreciate brânzeturi din România, fiind renumită pentru gustul său deosebit și textura fermă. Însă, în realitate, mulți consumatori sunt înșelați de etichetele produselor, care adesea nu reflectă corect conținutul și originea acestora. Invitat în emisiunea iThink cu Iusti Fudulu, directorul Institutului Național de Cercetări Alimentare, Alexandru Cîrîc, a adus în discuție aspectele mai puțin știute ale acestei brânzeturi.
„Brânza de Sibiu este produsă doar de câțiva producători oarecum atestați"
Potrivit lui Cîrîc, brânza de Sibiu autentică este produsă doar de câțiva producători certificați, iar în multe cazuri ceea ce se vinde sub acest nume nu este brânză de Sibiu adevărată. „Brânza de Sibiu este produsă doar de câțiva producători oarecum atestați. De foarte multe ori, noi spunem că este telemea de Sibiu, dar nu ne garantează nimeni originea efectivă. Nici măcar în laborator nu o putem detecta”, a explicat directorul ICA, citat de Antena 3.
Potrivit specialistului, testele de laborator pot doar să indice tipul de lapte utilizat în producție, dar nu pot confirma originea geografică a brânzei. „Putem să spunem în laborator că, într-adevăr, are oaie, sau că nu are vacă, sau că nu are capră, sau că e de oaie, de capră, dar nu putem confirma cu certitudine că este brânză de Sibiu autentică”, a continuat Cîrîc.
Telemea de vacă în care s-a scăpat o picătură de lapte de oaie
O altă practică frecvent întâlnită este folosirea termenului „telemea de oaie” pentru produse care conțin doar o cantitate mică de lapte de oaie. În realitate, aceste produse pot fi, de fapt, un amestec de lapte de vacă și de oaie, iar etichetele înșelătoare nu reflectă corect acest lucru. „Atunci când găsim o telemea mixtă nu înseamnă că este telemea de oaie și de vacă, înseamnă că este telemea de vacă în care s-a scăpat o picătură de lapte de oaie”, a explicat Cîrîc, subliniind importanța citirii atente a etichetelor.
Un alt exemplu de marketing înșelător adus de directorul ICA se referă la produsele dulci, care pretind că conțin miere de albine. „Am găsit o situație, pe un produs dulce, pe care scria că este cu miere de albine. Când citeai eticheta, vedeai că respectivul produs avea undeva la 0,2% miere de albine. În schimb, înainte de miere avea glicerină, glicerină care dă gustul astringent specific mierii”, a declarat Cîrîc, subliniind importanța unui consum responsabil și informarea corectă a consumatorilor.
Atunci când cumpărăm brânză de Sibiu sau alte produse alimentare, este esențial să citim cu atenție etichetele, nu doar pe partea din față, care poate fi influențată de marketing, ci și informațiile detaliate de pe spate. Astfel, putem face alegeri mai informate și evităm capcanele înșelătoare ale industriei alimentare.
