Ce este o relaţie toxică? Iată ce spun psihologii
Relație toxică este o relaţie în care nu ți se permite să te exprimi, să te manifești, să fii tu însuți. Nu de puţine ori auzim despre cineva că se află într-o relaţie toxică. Adevărul este că în spatele unor relaţii disfuncţionale lucrurile sunt mult mai profunde. Inclusiv noţiunea de relaţie poate cuprinde relaţii între parteneri, dar şi între părinţi şi copii, rude şi prieteni, şef şi angajaţi, profesor şi elevi.
Iată ce spune Daniela Dumitrescu, psiholog clinician şi psihoterapeut, despre relaţiile toxice
"Mă tem că se consideră relaţii toxice în special acelea care presupun violenţă fizică clară. Ei bine – nu! Nu sunt doar acelea, care sunt cumva evidente, ci uneori toxicitatea relațională poate căpăta o formă foarte subtilă de manifestare, îmbrăcată chiar sub masca celor mai alese intenții și justificată de sentimente alese. Aș face, pornind de aici, o primă departajare spunând că, din păcate, pot să am sentimente foarte frumoase pentru cineva, dar să fiu incapabil să ofer o relație fecundă, sănătoasă și armonioasă. Relația și sentimentul sunt două entități separate, cu mecanisme diferite și evoluție divergentă, iar dacă am înțelege clar această departajare, ar fi deja un pas extrem de important pentru viața noastră relațională, care ne-ar scuti de multe probleme.
O relaţie toxică poate să fie o relaţie cu o mamă hiper-protectivă, care împiedică dezvoltarea autonomiei copilului, tocmai pentru că îl iubește atât de mult, aşa cum este la fel de toxică şi o relaţie cu o mamă absentă, care ignoră nevoile emoționale ale acestuia. O relaţie toxică poate să fie relaţia cu un şef care-şi desconsideră angajaţii, prin urmare se comportă cu ei umilitor şi devalorizant. La fel de toxică poate să fie relația unui profesor care se comportă preferențial cu elevii săi, manifestând poate chiar abuziv această preferință. Poate să fie o relație în care nu ți se permite să te exprimi, să te manifești, să fi tu însuți, așa că în definitiv, ce este o relație toxică?
Este relația în care, în mod constant, deliberat sau nu, nu-ți sunt satisfăcute nevoile relaționale, respectiv: nevoia de a fi recunoscut așa cum ești, cu ceea ce ești și nu ești, cu ceea ce știi și nu știi, cu ceea ce simți și nu simți, cu ceea ce faci și nu faci, în plinătatea manifestărilor tale; nevoia de a te exprima în registrul în care reușești să o faci, cu ceea ce ești tu capabil să exprimi; nevoia de intimitate în sensul în care fiecare dintre noi avem momente când simțim nevoia să ne retragem, să ne izolăm un pic poate tocmai pentru a putea reveni în relație mai bine, iar celălalt ar fi bine să înțeleagă asta nu ca pe un refuz personal, ci ca pe o îngrijire în relația cu sine; nevoia de a fi ascultat, înțeles, fără să fii judecat sau criticat, fără să ți se ofere soluții imediat, fără să fi presat sau ignorat; nevoia de a crede, de a visa că mâine va fi mai bine decât azi, că poți să repari, să te dezvolți, să reușești ce azi nu-ți iese, să crezi în proiectele tale, fără să fii sabotat; nevoia de a fi valorizat în sensul în care ceilalți îți recunosc meritele, îți oferă imaginea clară a statutului tău și a importanței pe care o ai pentru ei; nevoia de a lăsa o urmă, de a influența proximitatea ta, de a vedea că prezenta ta a produs o schimbare acolo unde ești. Atunci când oricare dintre aceste nevoi nu este satisfăcută în mod recurent, apare suferința, apare toxicitatea relațională, iar acest lucru poate degenera în somatizări.
Aceste nevoi relaționale au fost descrise de Jacques Salomé și le consideră la fel de importante pentru sănătatea noastră emoțională, și nu numai, ca și cele fiziologice. Nesatisfacerea acestora pe termen lung ne poate îmbolnăvi în sens real.
Prin urmare, atunci când nu ne simțim înțeleși, când ne este blocată exprimarea, când suntem devalorizați prin jigniri, critici, etichetări, comparări, atitudini superioare, când suntem umiliți sau ignorați în nevoile noastre, amenințați, putem să înțelegem că suntem într-o relație toxică. Când simțim că nu mai suntem noi înșine, că ne-am schimbat în ceva ce nu ne place, când devenim mai puțin decât eram, atunci ne putem gândi că suntem într-o relație mult prea dificilă. Când ieșim din relație lipsiți de energie, lipsiți de claritate, secătuiți – este iarăși un indiciu semnificativ. Când ne simțim speriați, angoasați, împietriși sunt tot atâtea motive de a regândi relația.
Relații toxice din care nu putem ieși
Atunci când energia vieții, stima de sine, dragostea de sine, încrederea în sine, plăcerea de a fi, vitalitatea vieții sunt afectate, aleterate împuținate ne putem gândi dacă aceea relație este bună pentru noi.
Sigur că există relații toxice din care nu putem ieși – relațiile familiale, spre ex., în această situație ne găsim distanța bună, frecvența pe care o acordăm fără să ne mai afecteze atât de mult. Învățăm să ne poziționăm și să cerem ceea ce avem nevoie, să fim prezenți și vigilenți, să refuzăm ceea ce nu este în armonie cu noi, să primim ceea ce ne crește, să oferim ceea ce hrănește relația dintre noi.
Așa cum este evident faptul că nu există relații ideale în care toate nevoile noastre sunt satisfăcute la nivel maxim. Vor exista momente și momente – uneori sunt satisfăcute o parte dintre ele, alteori altă parte dintre ele, însă, așa cum am spus deja, dacă devine o rutină încălcarea lor, atunci este bine să re-evaluăm situația. Suntem responsabili de felul în care transmit celuilalt importanța nevoilor mele relaționale, iar dacă celălalt nu este dispus să țină cont de ele, este dovada faptului că nu ești cu adevărat în relație cu el, pentru că celălalt nu este în relație cu tine, cel care ești, ci este în relație cu ceea ce și-ar dori el să fii, așa că atunci când ieși din povestea asta, de fapt nici nu ai fost acolo.
O relație toxică este o relație în care nu mai evoluezi
În care renunți să mai fii tu. Putem avea relații frumoase, așa cum putem refuza să mai vegetăm în relații sumbre, triste, lipsite de bucuria întâlnirii, descoperirii, lipsie de tandrețe și bunăvoință. Fiți promovatorii și creatorii celor mai frumoase relații din viața voastră", spus Daniela Dumitrescu, psiholog clinician, psihoterapeut CBT & Schema Therapy, specialist comunicare relațională și președinte-fondator al Institutului de Formare și Educare Relațională, precum și autoarea blogului Fericiți cei ce comunică.
