Cine a fost țăranul român care a mers pe jos din Țara Făgărașului până la Roma. I-a făcut pe italieni să exclame: „Un dac a coborât de pe Columnă”

Născut pe 24 ianuarie 1849, în Cârțișoara, pe moșia contelui Teleki, Franz „Badea” Cârțan a crescut într-o familie de foști iobagi și nu a cunoscut niciodată confortul unei educații formale. A fost prea sărac pentru școală, iar copilăria i-a fost marcată de zile întregi petrecute la păscutul oilor. Acolo, în zona graniței transilvănene, a descoperit români „de-ai lui” de dincolo de culmile Carpaților, oameni cu aceeași limbă și tradiții.

badea cartan jpg

 Acolo, în zona graniței transilvănene, a descoperit români „de-ai lui” de dincolo de culmile Carpaților, oameni cu aceeași limbă și tradiții.

De la păstor la călător visător

În iarna 1866–1867, după decesul tatălui, Nicolae Cârțan, și-a părăsit satul cu „vreo 40 de oi” și a pornit pe jos spre regatul României. Pe drum, s-a împrietenit cu Ion Cotiga, vom fi cioban dedicat și prim-tehnician, care l-a introdus nu doar în tainele administrării turmei în Câmpia Bărăganului, dar i-a insuflat și idealul naționalist, în contextul Transilvaniei sub stăpânire austro-ungară.

S-a ascuns mulți ani de obligativitatea înrolării în armata austro-ungară, dar, odată cu izbucnirea Războiului de Independență (1877–1878), s-a înrolat voluntar în armata română. Turma sa de circa 1.200 de capete a fost rechiziționată, lăsându-l cu doar 30 de oi și doi berbeci. După război, s-a întors în Ardeal, dar a fost amendat și supus persecuțiilor locale, după ce oile i-au pășunat pe terenurile sașilor. A mers până la Curtea Imperială din Viena ca să-și ceară dreptatea împăratului Franz Josef, dar a fost ignorat și i-a fost refuzată plângerea.

În mai 1894, participă la Procesul Memorandiștilor de la Cluj, unde „a fost arestat și bătut de jandarmi”. A ajuns în fața împăratului Franz Josef, arătându-și rănile: acesta i-a promis sancționarea agresorilor. Peste un an, în 1895, și-a pus în minte să ajungă la București, să vadă statuia lui Mihai Viteazul. Obosit și fără bani, s-a culcat în zăpadă, însă a fost găsit de făgărășeanul Ion Grama, care l-a introdus în lumea intelectualilor vremii.

A avut privilegiul de a vizita Ateneul Român, Academia Română și a-l cunoaște pe Nicolae Iorga, George Coșbuc, Șt. O. Iosif, Spiru Haret, Take Ionescu sau I. C. Brătianu.

„Un dac a coborât de pe Columnă!“

În ianuarie 1896, cu câteva haine, pământ și boabe de grâu din România, a pornit spre Roma. După o călătorie de 43 de zile și cu cinci perechi de opinci rupte, ajunge în fața Columnei lui Traian. Acolo, a împrăștiat ofranda românească și, acoperit de oboseală, s-a culcat la baza monumentului. Dimineață, a fost întâmpinat de curioși, unul exclama uluit: „Un dac a coborât de pe Columnă!“. Știrea s-a răspândit în presa italiană.

Revenit la Realitatea românească, Cârțan a început o misiune culturală riscantă: traversa munții cu desagi pline de cărți – manuale, broșuri politice or educaționale – pentru elevii și studenții din Ardeal. Multe dintre aceste volume – precum „Igiena școlarului” (1907), „Dreptul de alegător” sau „Idei politice naționale” – pot fi astăzi văzute în muzeul din Cârțișoara, supraviețuind confiscărilor și persecuțiilor ungare.

Badea Cârțan a murit în 1911, cu șapte ani înainte de Marea Unire. A fost înmormântat la Sinaia, iar pe piatra funerară a fost scris:

„Aici doarme Badea Cârțan, visând întregirea neamului său“.

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
www.antena3.ro
image
www.gandul.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.viva.ro
image
www.unica.ro
image
playtech.ro
image
www.stiripesurse.ro
image
www.stiripesurse.ro
image
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
historia.ro
image
historia.ro
autostrada budapesta marea adriatica jpg
BeFunky collage (6) jpg
londra big ben anglia jpg
ploaie romania jpg
529176473 1061775999477732 5525212155611595501 n jpeg
cutremur seism seismograf foto Shutterstock
foto2 afisare rezultate bac jpg
image png
image
actualitate.net
image
actualitate.net