Ce înseamnă „pulie”, cuvântul care a stârnit interesul a zeci de mii de români
Unele cuvinte din limba română sunt folosite foarte rar din cauza şanselor mari de a fi asociate cu limbajul obscen. Spre exemplu, cum aţi privi un om care ar spune cuvântul „pulie”? „Pulie” se trage din franţuzescul „poulie”. Deoarece este asociat cu limbajul obscen, acest cuvânt a stârnit interesul a zeci de mii de români.
Ce înseamnă „pulie”
În loc de „pulie”, lumea preferă să folosească fulie. Numai că termenul din urmă nu are nici cea mai mică legătură cu primul. În timp ce „pulia” desemnează roata cu şant pe circumferința exterioară pe care se montează o frânghie sau o curea pentru a transmite o mişcare circulară (da, e roata aceea metalică de lângă radiator), fulia este o narcisă sau o podoabă de pietre preţioase în forma acestei flori. Cuvântul „pulie” se trage din franţuzescul „poulie”. Dacă aţi face o comandă de piese din Franţa, o să vedeţi că „poulie” este exact o roată metalică, folosită fie la maşină, fie la scripeţi.
Cuvinte de care se feresc unii români
Și totuși, nu este singurul cuvânt din limba română care este asociat cu limbajul obscen. Și „futelniţă” este un cuvânt ciudat. Este un regionalism din zona Maramureşului. Cu siguranță mulți s-ar gândi că bătrânii zonei au glumit puţin atunci când au folosit prima dată acest cuvânt. Însă „futelniţă” înseamnă pat, iar cei mai mulţi dintre maramureşenii de astăzi îl folosesc fără nici un fel de jenă.
Totodată, și cuvântul „irefutabil” îi induce în eroare pe unii români. Poate şi pentru că nu are un sinonim satisfăcător în limba română. Conform DEX, desemnează un argument „de necombătut, absolut convingător”. Datorită folosirii frecvente, cuvântul este cunoscut pentru adevărata semnificaţie, spre deosebire de cuvintele apropiate de mai sus.
În Marele Dicţionar de Neologisme, apărut în 2000, apare şi cuvântul „muiaj”, care are, evident, poate fi asociat cu limbajul obscen. Însă, dacă îi întrebi pe marinari (de recomandat este ca întrebarea să fie adresată de bărbaţi), vei afla adevărata sa semnificaţie: manevra de aruncare a ancorei. Totodată, cuvântul împrumutat din franceză, „mouillage”, semnifică locul de ancorare.
