Ce salariul avea primarul din Sibiu acum 600 de ani. Era ales numai de Crăciun și fiecare locuitor dona o găină
Potrivit documentelor istorice, Sibiul a avut primul primar, magister civium, în anul 1366. Alegerea acestuia avea loc doar în ziua de Crăciun și erau regulile vremurilor îl priveau atât pe conducător cât și pe consilieri și localnici. Mária Pakucs-Willcocks, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ din Bucureşti, a scris despre această funcție în cartea sa ”Sibiul veacului al XVI-lea. Rânduirea unui oraş transilvănean”, potrivit Turnul Sfatului.
Primarul era ales anual
În urmă cu mai bine de 650 de ani, la Sibiu primarii erau aleși anual, iar ziua dedicată acestui eveniment era Crăciunul.
Responsabilităţile unui primar implicau decizii administrative, fiscale, morale ce acopereau multe domenii ale vieţii publice a oraşului şi a celorlalte scaune săseşti. El era direct răspunzător de politica externă a oraşului şi a Universităţii Săseşti.
Salariul anual al unui primar era de 100 de florini şi 20 de dinari, după cum prevedea statutul Sibiului din 1541, fiind plătit de oraş şi de cele Şapte Scaune; la acesta se adăugau un butoi de vin, câte o măsură de grâu şi de ovăz, plus câte o găină de la fiecare locuitor din cele cinci sate aflate în jurisdicţia Sibiu lui, notează autoarea cărții.
Potrivit unui document, în anul 1498 primarul în funcție a fost de îndată schimbat când a anunțat că nu se poate prezenta în fața comunității ca să dea socoteală pentru anul în care fusese în funcție.
„Anton Verancsics a înregistrat desfăşurarea alegerilor pentru funcţia de primar al Sibiului, aşa cum le-a surprins şi înţeles el însuşi în 1549: Primarul este ales prin voturi, adică toţi plebeii dau numele. Ei sunt împărţiţi în patru părţi, după care dau numele în acelaşi timp. Cel care reuşeşte să aibă mai multe […] voturi, acela este ales imediat”, se precizează în volumul ”Sibiul veacului al XVI-lea. Rânduirea unui oraş transilvănean”.
Consilierii erau întotdeauna 12 și avea o regulă strictă
În 1590, la puţină vreme după alegerea lui în Sfatul Sibiului, un tânăr pe nume Mathias Raw a fost demis din acelaşi Sfat, deoarece soţia sa ceruse divorţul. Cariera politică a lui Mathias Raw în slujba oraşului s-a terminat înainte de vreme: onoarea şi credibilitatea lui au fost grav afectate de incapacitatea bărbatului de a fi un bun soţ şi cap de familie.
”Decizia drastică a conducerii Sibiului de a-l îndepărta pe Mathias Raw din viaţa publică în urma eşecului său în viaţa personală se sprijinea pe complexe mecanisme sociale şi politice specifice acelor vremuri. Regulile scrise şi nescrise după care se desfăşura viaţa în oraş erau fundamentate pe conceptele de ordine şi bună purtare, pe respectarea locului fiecăruia în societate”, scrie Mária Pakucs-Willcocks.
Consiliul oraşului sau Sfatul era compus din 12 membri aleşi sau reconfirmaţi anual în funcţii.
Începând cu anul 1541, când oraşul a primit un nou statut, senatorii primeau împreună un salariu de 80 de florini pentru „osteneala şi credinţa lor“.
Fiecare membru al Sfatului era responsabil cu colectarea taxelor locale pentru câte o doisprezecime a oraşului şi avea privilegiul de a fi scutit de plata impozitului (censum, Zins) pentru casa în care locuia, conform statutului din 1541.
