Cel mai nesigur și periculos oraș din România. Aici, oamenilor le este frică până și de propria lor umbră!
Oradea, Braşov şi Cluj-Napoca sunt oraşele cu cel mai ridicat grad de siguranţă din țara noastră, sunt concluziile unui studiu realizat de un site imobiliar asupra siguranţei vieţii. Din analiza făcută a reieșit că Alexandria este considerat cel mai nesigur oraș.
Pe ce loc se află Bucureștiul în acest clasament
Potrivit studiului, Oradea, Braşov, Cluj-Napoca, Sibiu, Sfântul Gheorghe şi Timişoara sunt oraşele cu cel mai ridicat grad de siguranţă, scriu cei de la News.ro. O surpriză a acestui clasament este Capitala României. Se pare că orașul București a reușit să se claseze abia pe poziţia a noua.
Cele mai nesigure orașe din țară
Orașele cele mai puţin sigure sunt Alexandria, Suceava, Satu Mare, Bacău, Călăraşi, Târgovişte, urmate de Vaslui, Piatra Neamţ, Galaţi şi Reşiţa.
Maramureș și Moldova, cele mai nesigure regiuni din țară
Transilvania a primit cel mai bun scor de siguranţă, la nivel de regiuni istorice, fiind urmată de Crişana, Bucureşti şi Ilfov.
În schimb, Maramureş şi Moldova au obţinut cel mai mic punctaj, fiind considerate cele mai nesigure regiuni din ţară.
Care sunt cartierele cele mai sigure din Capitală
Peste 16.000 de bucureşteni au desemnat cartierele Aviaţiei, Tineretului şi Titan ca fiind cele mai sigure zone. Foarte aproape de acestea se află cartierele Băneasa, Baba Novac, Balta Albă şi Dristor.
Pe de altă parte, zonele în care bucureştenii se simt cel mai puţin în siguranţa sunt Ferentari, Bucur Obor, Baicului şi Rahova.
Aproape 100.000 de români au participat la acest studiu
“În general, s-a observat o legătură strânsă între numărul mare de locuitori din fiecare oraş şi siguranţa resimţită de cetăţeni. Astfel, oraşele care au primit cele mai mari note au un număr de aproximativ 300.000 de locuitori, pe când cele care se încadrează în pragul de sub 100.000 considerate cele mai nesigure. Mai mult, oraşele cu grad ridicat al siguranţei au şi un produs intern brut ridicat şi o rată a şomanului scăzută, de sub 4%”, se mai arată în studiu.
La acest studiu au participat 93.532 români și a fost realizat în perioada noiembrie 2016 – ianuarie 2017. Printre criteriile de evaluare se numără costul general al vieţii, accesul la instituţiile de sănătate publică, calitatea mediului înconjurător, curăţenia şi zgomotul din mediul urban, spaţiile verzi, situaţia transportului public sau accesul la instituţiile educaţionale.
