Cum a afectat România cel mai mare dezastru din istoria Ungariei. Povestea zilei în care Europa s-a prăbușit
Pe 11 aprilie 1241, Europa Centrală s-a prăbușit în fața unui dezastru de proporții biblice. Oamenii din stepele Asiei, conduși de temutul Batu Han și Subotai, au distrus complet regatul Ungariei, lăsând în urmă un tărâm de jale, morți și fumul focurilor ce ardeau din cetăți și sate.
Această invazie mongolă nu doar că a schimbat destinul Ungariei, dar a influențat profund evoluția statalității și a structurilor politice ale regiunii, inclusiv pe cel al românilor.
Cu doar câteva zile înainte, la 9 aprilie 1241, bătălia de la Legnița a marcat începutul unei serii de atacuri care aveau să dezvăluie vulnerabilitățile Europei în fața unui război de o cruzime fără precedent, scrie Adevarul.
Uraganul din stepele Asiei
Povestea acestui dezastru începe în îndepărtatele stepe ale Asiei, unde în secolul al XIII-lea un tânăr războinic, Temugin, cunoscut mai târziu sub numele de Ghenghis Han, unifică triburile mongole și le transformă într-o forță militară irezistibilă.
Acești războinici călăreți, temut de toți, se remarcaseră prin abilitatea lor de a parcurge distanțe uriașe, viteza atacurilor și, mai ales, prin disciplină și strategii militare inovatoare. Temugin impusese o ordine de fier în rândurile mongolilor, astfel că trupele sale, cunoscute pentru viteza de deplasare și loviturile precise, devin o forță devastatoare pe care Europa nu era pregătită să o înfrunte.
După moartea lui Temugin, fiii săi au continuat expansiunea imperiului mongol, iar în 1240, Batu Han, nepotul marelui Khan, a îndreptat o armată de aproximativ 200.000 de oameni către Europa Centrală.
Cu o rapiditate uimitoare, mongolii au trecut prin stepele rusești și au atacat în mod imprevizibil cnezatele slavilor și regatele europene, provocând haos și moarte pe măsură ce înaintează spre vest. Călători și martori contemporani vorbesc despre cruzimea extremă a mongolilor, care aduceau teroare și disperare acolo unde treceau.
Intrarea în Ungaria: poarta Europei
La începutul anului 1241, mongolii pătrund în Ungaria, un regat prosper și puternic, care se află la intersecția lumii estice și a Europei centrale. Regele Bela al IV-lea, conștient de pericolul care se apropia, încearcă să pregătească o apărare eficientă, apelând chiar la ajutorul papei și al altor regate europene.
Însă viteza și eficiența armatei mongole vor face ca aceste măsuri să fie ineficiente. În martie 1241, mongolii traversează Carpații și pătrund pe teritoriul Ungariei.
În fața acestei invazii, Bela al IV-lea adună o armată considerabilă, în jur de 100.000 de soldați, pentru a-i înfrunta pe mongoli într-o bătălie decisivă, pe 11 aprilie 1241, pe malurile râului Sajo.
Până atunci, armata regală a Ungariei a reușit să respingă câteva atacuri ale mongolilor, dar lupta de la Mohi se va dovedi un adevărat punct de cotitură, nu doar pentru Ungaria, ci și pentru întreaga Europă Centrală.
Bătălia de la Mohi și înfrângerea Ungariei
Bătălia de la Mohi se desfășoară pe 11 aprilie 1241 și se termină cu o înfrângere catastrofală pentru regatul Ungariei. Deși trupele ungurești au reușit inițial să respingă atacurile mongole, strategia abilă a acestora va transforma ceea ce părea a fi o victorie într-un dezastru total. Batu Han și Subotai, comandantul principal, au utilizat o tactică de învăluire care a pus capăt oricărei speranțe de victorie pentru unguri.
Înconjurați și măcelăriți, cavalerii unguri și infanteria nu au avut nicio șansă. Peste 50.000 de soldați unguri au căzut pe câmpul de luptă, iar armata regatului a fost distrusă aproape în întregime.
Călugărul Rogerius, martor la evenimente, descria cum oastea ungurilor fusese „înconjurată ca o turmă de berbeci, de o haită de lupi” și a fost nimicită până la ultimul om.
Bela al IV-lea, care a reușit cu greu să scape cu viață, fuge spre Zagreb, lăsând Ungaria în mâinile mongolilor. Jaful a fost cumplit, iar pământul Ungariei a fost acoperit de cadavre. Aceasta nu a fost doar o înfrângere militară, ci o distrugere completă a unui regat și a unei civilizații întregi.
Invazia mongolă și impactul asupra României
Invazia mongolă nu s-a oprit însă la granițele Ungariei. Hoardele mongole au pătruns și în spațiul românesc, jefuind Moldova, Țara Românească și Transilvania.
Cnezii și jupanii români au încercat să apere aceste teritorii, dar invazia mongolă a fost prea puternică. Chiar și regiunile din estul Carpaților și Moldova au fost devastate, cu cetăți și sate întregi distruse, iar populațiile masacrate sau capturate.
Însă această invazie a avut și un alt efect, neașteptat, asupra Țării Românești. Mongolii, prin raidurile lor, au contribuit la cristalizarea unor formațiuni politice mai bine organizate, fiind o oportunitate pentru români de a se unifica în fața pericolului.
În perioada ulterioară invaziei, în jurul regiunii Moldovei și în sudul Carpaților, s-au format structuri politice mai puternice, capabile să facă față nu doar mongolilor, ci și altor amenințări externe. Astfel, invazia mongolă a fost, într-un fel, o oportunitate pentru nașterea unor entități politice care vor deveni fundamentale în viitorul românesc.
