Cum erau petrecerile pe vremurile romanilor. Sclavii goneau muștele, îi răcorea cu evantaie pe invitați și le parfumau picioarele
Petrecerile fastuoase ale romanilor nu însemnau doar mâncăruri rafinate și delicatese uimitoare, ci erau adevărate spectacole cu muzică, dansuri, scamatorii și servitori pregătiți să satisfacă orice moft al invitaților. Sclavii și sclavele nu erau doar bucătari sau servitori, ci făceau parte integrantă din atmosfera festivă, alergând să îndepărteze muștele, să răcorească invitații cu evantaie sau să le parfumeze picioarele și hainele.
Cum soseau invitații și cum erau primiți
Înainte de a se așeza la masă, oaspeții treceau printr-un adevărat ritual. Sclavii le scoteau încălțămintea, le parfumau picioarele și îi îmbrăcau în tunici speciale, numite vestes caenatoriae sau synthetis. În plus, invitații aduceau cu ei șervețele numite mappae, pentru a lua acasă câte ceva din bunătățile servite, un obicei descris încă în 1904 de Ion Kalinderu în „Din viața romană”.
Cum mâncau romanii
Mesele aveau loc în triclinium, sufragerii mobilate cu trei paturi pe care stăpânii se întindeau în timp ce mâncau. Unele sufragerii mai mici aveau doar două paturi (biclinium). Casele mari aveau mai multe triclinia, orientate pentru a păstra răcoarea vara și căldura iarna. Paturile de sufragerie, inițial simple bănci, au ajuns să fie decorate somptuos – Neron cheltuise până la patru milioane de sesterți pe paturi de aur și macaturi scumpe.
Felurile de mâncare și servirea mesei
Mesele se desfășurau seara și cuprindeau trei etape: intrările (gustus), masa propriu-zisă (caena) și desertul (mensae secundae). La gustus se serveau raci și scoici, la caena păsări, găini, fazani și alte mâncăruri de rezistență cu sos de mac, iar desertul includea prăjituri și fructe. Romanii foloseau linguri și scobitori, dar nu și cuțite pe masă, căci toate carnea era deja tăiată în bucăți mici.
Ritualuri și divertisment
Înainte de masă, invitații rosteau o scurtă rugăciune către zei și primeau coroane de flori pe cap, menite să prevină efectele vinului. Vinul, amestecat cu miere (mulsum), era urmat de celebrele vinuri Falernum, Alba sau Surrentum. Atmosfera era întreținută de coruri de băieți care recitau poezii și de sclave dansatoare, precum renumitele Gaditane, care acompaniau cu crotale. Bufonii și scamatorii completau petrecerea, transformând-o într-un spectacol complex, menit să impresioneze și să distreze în același timp.
Petrecerile romanilor erau mai mult decât simple mese; erau adevărate evenimente sociale și culturale, în care luxul, obiceiurile elaborate și divertismentul se contopeau într-o experiență memorabilă pentru orice invitat.
