Cum trăiau sclavii din Pompei. O nouă descoperire aduce detalii impresionante
Cum trăiau sclavii din Pompei? Arheologii au identificat într-o vilă romană din apropierea de Pompei un mic dormitor, care, cel mai probabil, a fost utilizat de sclavi. Descoperirea uluitoare ne aduce detalii despre statutul modest al acestora în lumea antică, conform declarațiilor făcute duminică de către ministerul italian Culturii.
Descoperire uimitoare despre sclavii din Pompei
Această cameră a fost descoperită în vila Civita Giuliana, la aproximativ 600 de metri nord de zidurile orașului Pompei, care a fost distrus de erupția vulcanică a Muntelui Vezuviu acum aproape 2.000 de ani, potrivit Reuters.
În această încăpere se găseau două paturi, dintre care doar unul era dotat cu o saltea, alături de două dulapuri mici și mai multe vase și urne de ceramică. Printre acestea, au fost descoperite rămășițele a doi șoareci și ale unui șobolan.
„Aceste detalii subliniază încă o dată condiţiile şi igiena precare în care trăiau în acea perioadă eşaloanele inferioare ale societăţii", conform comunicatului.
Obiecte precum mobilierul și țesăturile, acoperite inițial de fragmentele devastatoare de rocă, cenușă și gaze provenite de la erupția Vezuviului, au suferit degradări în timp, lăsând în urmă goluri în materiale.
Odată ce aceste goluri sunt umplute cu ipsos, ele arată contururile originale și forma obiectelor dispărute de multă vreme, inclusiv silueta unei pături lăsată pe plasa patului.
Deși nu au fost descoperite urme de gratii, încuietori sau lanțuri pentru reținerea locuitorilor, arheologii au evidențiat că o parte a unuia dintre paturi a fost afectată de un tunel folosit de hoți pentru a accesa alte zone ale vilei.
Săpăturile la vila Civita Giuliana au fost efectuate în 1907-1908, iar apoi din nou din 2017. În acel an poliția și-a dat seama că situl era jefuit de cei care săpau în mod ilegal.
Orașul Pompei și împrejurimile sale au fost acoperite de cenușă vulcanică în anul 79 d.Hr., în timpul exploziei Muntelui Vezuviu, ceea ce a dus la pierderea vieților a mii de romani care nu bănuiau prezența unui astfel de vulcan în apropiere.
Această erupție a învelit orașul într-un strat gros de cenușă, păstrându-i într-un fel pe locuitori și clădirile lor.
Recent, situl a cunoscut o activitate arheologică intensă, încercând să contracareze ani de degradare și neglijență, cu ajutorul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană în valoare de 105 milioane de euro, finalizat recent.
Ministrul Culturii, Gennaro Sangiuliano, a confirmat că eforturile de conservare și cercetare vor continua și în viitor. „Ceea ce învăţăm despre condiţia materială şi organizarea socială a acelei epoci deschide noi orizonturi pentru studii istorice şi arheologice", a spus oficialul duminică.
