Cum sărbătoreau românii ziua de 1 Mai în perioada comunistă. După Revoluție a rămas obiceiul de a mânca mici și a bea bere
Deși Ziua Muncii a fost sărbătorită în mod activ în comunism, această zi internațională își are originea în SUA. Cu toate că era o zi liberă de la muncă sau școală, 1 Mai în România comunistă era marcată de defilări grandioase, discursuri propagandistice și festivități organizate de stat, la care românii erau obligați să participe.
Timp de câțiva ani după Revoluția română din decembrie 1989, ziua de 1 Mai a fost sărbătorită mai degrabă prin evenimente sociale în aer liber decât prin festivități propagandistice. Oamenii au devenit mai relaxați și nu au mai fost obligați să participe la parade și serbări.
Românii se pregăteau cu săptămâni în avans pentru paradele de Ziua Muncii, iar muncitorii și elevii nu aveau voie să lipsească de la acestea. Mii de muncitori își exersau mișcările și ritmurile pentru paradă, fiind obligați să memoreze fiecare pas și mișcare pentru a se asigura că era perfectă.
Repetițiile au avut loc cu mult timp înainte, au fost scrise mii de pancarte cu sloganuri și străzile au fost umplute de parade de muncitori îmbrăcaţi de sărbătoare, pionieri şi şoimi ai patriei care scandau lozinci de preamărire şi înălţau pancarte uriaşe, mobilizaţi de activiștii PCR.
Evenimentul a fost marcat cu defilări impozante la care participau mii de oameni, 1 Mai fiind momentul în care erau anunțate marile realizări ale Partidului Comunist Român. Nicolae Ceaușescu, Elena Ceaușescu și ceilalți tovarăși din conducerea partidului și a statului erau salutați cu sentimente de înaltă preţuire, adâncă recunoştinţă şi dragostea întregului popor. În final, Ziua Muncii se încheia cu mici şi bere la iarbă verde, un obicei care a rămas și după 1990.
Ce s-a schimbat după Revoluție
În România, ziua de 1 Mai a fost sărbătorită prima dată în 1890, în timpul domniei lui Carol I, și a devenit sărbătoare națională în perioada comunismului când a fost transformată într-o zi dedicată festivităților propagandistice de amploare pe marile bulevarde și pe stadioanele din toată țara.
După căderea comunismului, românii au încetat să mai sărbătorească ziua de 1 Mai cu propagandă. Cu toate acestea, această zi era marcată prin organizarea de evenimente sociale, în aer liber. Așadar, în această perioadă, oamenii organizează mici excursii la mare sau la munte, sau merg la picnicuri și grătare în aer liber cu prietenii și familia.
După 1989, Ziua Muncii a devenit un prilej pentru partidele politice de a organiza tot felul de sărbători câmpenești cu muzică, mici și bere. În anii electorali, aceste evenimente aveau o intensitate mai mare, cu grătare însoțite de spectacole folclorice, muzică lăutărească și discursuri ale politicienilor importanți ai partidelor, relatează historia.ro.
Pentru majoritatea românilor, 1 mai a devenit sinonim cu deschiderea sezonului estival, fiind ziua în care se deschid majoritatea ștrandurilor, iar traseele spre principalele stațiuni turistice de la mare și de la munte devin infernal de aglomerate.
