De unde vine, de fapt, expresia „de două parale”? Mulți români o folosesc, dar nimeni nu știe ce înseamnă
Este o expresie destul de comună, pe care cu siguranță că am auzit-o de-a lungul timpului, poate chiar destul de des. Însă, dacă înețelsul ei este destul de ușor de explicat, puțini dintre noi știu ce înseamnă, de fapt, unul dintre cuvintele folosite în această expresie. Este vorba despre faimoasa „nu face nici două parale”.
Această expresie este folosită destul de des în limba noastră, iar de-a lungul timpului mai mult ca sigur că am auzit-o și noi de mai multe ori, poate chiar am și folosit-o. Iar în privința sensului ei, acesta este destul de ușor de explicat. Chiar și atunci când auzim pentru prima oară această expresie, putem intui ușor ce ar trebui să însemne.
Însă, dacă „nu face nici două parale” nu este o zicală prea dificilă, unul dintre cuvintele foolosite sunt destul de enigmatice. Este vorba, evident, despre parale. Astăzi, nu foarte mulți români știu, exact, de ce este folosit acest cuvânt, pe care poate nici nu l-am mai folosit vreodată.
Ce erau paralele
Ei bine, paraua era, cândva, o simplă monedă! Ea a fost bătută de către armata rusă, în timpul războiului cu turcii, dintre anii 1768 și 1774. Iar această monedă a fost folosită chiar și în țările române, motiv pentru care s-a împământenit în limbajul nostru.
Însă, deși armata rusă primise de la Împărăteasa Ecaterina a II-a un buget important pentru război, cât și propria monetărie, comandanții ruși nu primiseră metalul necesar pentru noi monede.
Moneda era bătută de armata rusă
Astfel, rușii au bătut două monede care nu aveau o valoare nominală acoperită în mod real. Paralele au fost impuse în circulație în țările române, pentru a se plăti diverse produse ale pământului.
Valoarea acestor monede era exprimată în parale, adică niște monede otomane ce deja circula în această zonă, iar apoi în denghi, sau kopieki. Bronzul folosit pentru aceste monede rusești era atât de prost, încât astăzi nici nu se mai găsește o astfel de monedă într-o stare acceptabilă. Astfel, expresia apărută în limbajul nostru indică faptul că, în realitate, un anumit lucru nu are nicio valoare.
