Fascinanta poveste a românului genial neînțeles ale cărui principii depășeau epoca sa. Teodor Diamant a fost un experiment social
Acum aproape două secole, pe teritoriul Principatelor Române, a avut loc un experiment social unic în istoria țării noastre.
Acest experiment a fost opera lui Teodor Diamant, un intelectual progresist ale cărui principii erau cu aproape o sută de ani înaintea vremurilor sale, scrie Adevarul.ro.
O epocă medievală și un vizionar revoluționar
La începutul secolului al XIX-lea, Principatele Române se aflau încă într-o stare medievală, dominate de o boierime conservatoare și de un cler puternic.
În timp ce Europa pășea în Era Industrială, Moldova și Valahia rămâneau mult în urma Occidentului. În această atmosferă de stagnare, Teodor Diamant, un copil de boier cu studii la cele mai prestigioase instituții europene, avea să devină un militant pentru schimbare.
Născut în 1810, pe moșiile tatălui său din Moldova, Tudorache Mehtupciu, devenit ulterior Teodor Diamant, a fost un elev strălucit al Colegiului "Sfântul Sava", unde i-a avut profesori pe Gheorghe Lazăr și Eufrosin Poteca.
Performanțele sale academice i-au adus o bursă la Școala Militară Regală din Munchen, iar apoi a studiat la Paris, unde a fost influențat de ideile socialiste ale lui Charles Fourier.
Revoluția socială: Falansterul de la Scăieni
Teodor Diamant nu a fost un simplu teoretician. Inspirat de conceptul falansterelor promovat de Fourier, a visat să creeze o comunitate autosustenabilă în care toți membrii să muncească împreună pentru un scop comun.
Spre deosebire de doctrinele comuniste ulterioare, ideile lui Diamant nu promovau confiscarea averilor, ci organizarea unei economii echitabile, unde fiecare individ să aibă acces la educație și bunăstare prin munca proprie.
Acest vis a prins contur în 1835, când a însuflețit un mic grup de oameni și a pus bazele falansterului de la Scăieni, cunoscut sub numele de "Societatea agronomică manufacturieră".
Aproximativ 100 de persoane, majoritatea țărani săraci, au fost implicați în acest experiment social. Munca era organizată în mod echitabil, educația era accesibilă tuturor, iar drepturile civile, inclusiv egalitatea de gen, erau respectate.
Reacția societății: respingere și destrămare
Falansterul nu a rezistat mai mult de un an. Conservatorismul epocii, dar și trădarea boierului Emanoil Bălăceanu, care a profitat de munca "soților agronomi" fără să susțină principiile lui Diamant, au dus la destrămarea proiectului. Autoritățile au intervenit și au considerat falansterul o amenințare, desființându-l rapid.
Dezamăgit, Teodor Diamant a renunțat la visul său utopic și s-a dedicat ingineriei hotarnice. A continuat să militeze pentru educație, modernizarea agriculturii și drepturile cetățenești. A cerut chiar dezrobirea țiganilor, o idee revoluționară pentru acea perioadă.
Din păcate, destinul său a fost scurt. La doar 31 de ani, moare cel mai probabil din cauza unei pneumonii, fără a-și vedea vreodată ideile materializate.
