„Fata Pădurii”, o legendă din Maramureș. Povestea care a înspăimântat o țară întreagă: „Graţie puterilor ei...”
De-a lungul timpului, mai multe legende din România au făcut înconjurul lumii, însă există una mai puțini știută. Povestea se leagă de o fată a pădurii, care a înspăimântat o țară întreagă.
Fata Pădurii apare sub mai multe înfățișări și are puteri malefice
Fata Pădurii a dat naștere mai multor legende care au înspăimântat Maramureșul, dar a făcut și înconjurul unei țări întregi. În lucrarea „O ființă mitologică temută. Fata pădurii” de Pamfil Belțiu se regăsesc informații, potrivit cărora Fata Pădurii are mai multe înfățișări.
„Cel mai adesea este imaginată în chipul unei femei frumoase cu păr bogat şi lung lăsat pe spate până la şezut, acesta reprezentând cel mai particularizant element al ei. Mai este imaginată în chip de femeie înaltă «cât gardurile» sau «până la trei garduri şi cu păr lung», ori cât «o rudă de păr de fârcitură». Mai este imaginată în chip de femeie îmbrăcată în negru, «femeie cu mustaţă» sau babă care şede în scorburi de copaci” se arată în lucrarea menționată, potrivit Adevărul.ro.
De asemenea, potrivit legendei, „Muma Pădurii”, așa cum mai este numită, ar avea o copită de cal și una de vacă. Unele povești spun că aceasta umblă în ciubote, cizme de lemn sau că poartă o basma neagră și haine pestrițe.
Se mai spune că Fata Pădurii ar avea puteri diavolești, prin care reușește să se transforme în: cal, mânz, iapă sau femeie tânără și frumoasă.
„Graţie puterilor ei diavoleşti, Fata Pădurii se poate metamorfoza cu uşurinţă şi lua cele mai variate înfăţişări precum: cal, iapă, mânz, femeie tănără şi frumoasă, fată frumoasă identică cu drăguţa vreunui cioban, etc. Atributele malefice, despre care omul din popor crede că Fata Pădurii le poate săvârşi sunt extrem de numeroase. Stârneşte furtuni, dintre cele mai puternice, care scot copaci din rădăcină.
Afectează oile care rămân sterpe, bolnave sau moarte. Zăruieşte laptele oilor pe la stâni, deschide staulul şi alungă oile. Pe oameni îi îmbolnăveşte, le provoacă somn prelung, îi rătăceşte. Pe ciobani îi duce pe sus, îi «îmblăteşte» (loveşte) de pământ, îi îmbolnăveşte, îi omoară, le ia coliba pe sus, îi leagă cu gâtul de lemne, le ia hainele şi le înfăşoară prin vârful parilor. Celor aflaţi la secerat le aruncă snopii care pe unde”, se mai arată în lucrarea lui Pamfil Belțiu.
Fata Pădurii avea o grădină sacră. Cum se protejau țăranii de ea
Fata Pădurii are o grădină cu diverse flori și buruieni fermecate, unde se găsește și o masă de piatră cu două scaune. Aici nu avea voie să intre nimeni, deoarece spatiul era considerat sacru. Mai mult, dacă cineva încălca acest teritoriu, era pedepsit, iar cine îndrăznea să ia florile era pus pe foc.
„Desigur, teama omului din popor de această fiinţă demonică, care putea produce atâta rău, l-a determinat să născocească multiple mijloace şi practici de apărare împotriva ei. În unele dintre acestea se miza pe puterea magică a unor obiecte din domeniul casnic «Din lodâncu', de la tiară să face o funie, cu care Fata Pădurii să lega de colibă unde era jurată şi blăstămată. Această fiinţă malefică putea fi făcută inofensivă "dacă bărbatu' lua o cămeşă de-a femeii când era la menstruaţie, atunci nu să pute apropia de el».
Aşa cum arată cercetările, cămaşa este un simbol al protecţiei şi este prezentă în toate riturile de trecere şi ceremoniile de iniţiere. Cămaşa poate avea funcţie apotropaică, aşa cum ne argumentează cămaşa ciumei. Unele practici de apărare împotriva acestui duh malefic mizau pe puterea magică atribuită unor alimente «Ca să scapi de ie, trebe să iei nouă grăunţă de ai, nouă de t'iperi, nouă de tămâie slujită şi să le porţi în t'eptari»“, se mai arată în lucrarea „O fiinţă mitologică temută. Fata pădurii”, sunt informațiile care se mai regăsesc în cartea „O ființă mitologică temută. Fata Pădurii”.
