Groaznicul cutremur de sâmbătă noapte, ora 3:39:45. Primul seism catastrofal din România, după o liniște de 102 ani
Sâmbătă, 10 noiembrie 1940, la ora 3:39 și 35 de secunde s-a declanșat primul cutremur catastrofal al secolului XX în România. Seismul care s-a produs în zona Vrancea, la o adâncime de 140-150 km, a fost mai mare în intensitate față de cel din 1977, care s-a soldat cu 1.400 de victime. Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a avut magnitudinea de 7,6 și a fost înregistrat de aproape toate seismografele de pe glob.
Primul mare cutremur din România, după o liniște de 102 ani
În istoria României, data de 10 noiembrie este a unei mari tragedii. Țara a fost lovită de un cutremur devastator. Era primul mare cutremur din secolul XX și după o „liniște” de 102 ani.
Cutremurul de mare intensitate s-a simțit din Moldova până în Muntenia. A avut o durată de 45 de secunde și o magnitudine de 7.6, iar efectele lui au fost devastatoare în centrul şi în sudul Moldovei, dar şi în Muntenia.
Numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morţi şi 4.000 de răniți, majoritatea în Moldova, dar cifra exactă a acestora nu a fost făcută publică niciodată, informațiile fiind cenzurate în timpul războiului.
Marele cutremur, „anunțat” de unele mai mici
Cutremurul din sâmbăta de 10 noiembrie a fost precedat de alte seisme mai mici în intensitate, care s-au produs în zilele de 21 și 22 octombrie, respectiv 8 și 9 noiembrie, cu magnitudini cuprinse între 4 și 5,5 grade pe scara Richter.
Iată ce scria în ziarul „Universul” din 15 noiembrie 1940, profesorul Ioan G. Popescu:
„Au fost cutremure violente și în trecut, ca acela din 1802 și 1838, dar niciunul nu a avut puterea acestuia de acum, niciunul nu a prăpădit atâtea orașe și sate și niciunul nu a pricinuit atâtea victime omenești”.
Cutremurul a avut mai multe replici, cea mai puternică fiind în dimineața zilei de 11 noiembrie 1940, la ora 8 şi 34 de minute, a cărei magnitudinea a fost de 5,5 grade.
Seria de replici a continuat până la începutul lunii decembrie 1940.
S-a simțit puternic și în București
Zgâlțâiturile violente produse de seism au sculat oamenii din somn și în București.
Clădirile au început să se clatine „ca niște jucării în bătaia vântului”, acompaniate de „zgomote înfricoșătoare, de duduit de motor, întretăiate de mugete ce răzbăteau din adâncul pământului”, arată un articol din aceeași publicație.
„Au fost și cazuri, cum este cel al unui soldat de pe Calea Plevnei, care năucit de groază, a sărit pe fereastră crezând că are ușa în față și a ajuns cu piciorul fracturat la spital. Panica din interiorul locuințelor a fost sporită de zgomotul de afară unde geamurile se prefăceau în țăndări, bucăți din zidărie se desprindeau de pe la streșini, coșurile caselor se prăbușeau în stradă și pe trotoare cu zgomot asurzitor”.
„Îmbrăcați sumar, locuitorii din centrul Capitalei au fugit din blocuri, adăpostindu-se pe străzi și în piețele publice”.
„În Cișmigiu, în piața Teatrului Național, piața Cercului Militar, la Șosea, lumea îngrozită a stat până târziu, după încetarea cutremurului”, relata în numărul de a doua zi ziarul „Universul”, scrie Historia.
Prăbușirea Blocului „Calrton”
Cutremurul din 1940, din sâmbăta de 10 noiembrie a fost atât de puternic, încât Bucureștiul, aflat la sute de kilometri de epicentru, a fost devastat.
„Blocurile de beton – nota același ziar – s-au îndoit din poziția verticală, pierzându-și balcoanele și coșurile, prăbușite în stradă. Zidurile sunt crăpate. Case vechi s-au surpat parțial. La unele biserici a căzut tencuială și s-au frânt crucile de pe turle. Aproape nu e stradă pe care să nu fie moloz, cărămizi și bucăți desprinse de la clădiri”.
„Pe tot parcursul Căii Victoriei, din loc în loc, s-au produs dărâmări. La Casa de depuneri, Palatul Justiției, etc. s-au desprins mase de mii de kilograme şi s-au prăvălit pe asfalt...
(...) În str. General Radovici, 8, casa s-a prăbuşit complet, o doamnă fiind omorâtă sub dărâmături.
În str. Romană, 218, s-a prăbuşit acoperișul imobilului, rănind două persoane, scria a doua zi Ziarul Universul.
Dar știrea cea mai groaznică a fost prăbușirea blocului „Carlton”, unde aveau să-și găsească sfârșitul majoritatea victimelor din Capitală.
Vestea s-a răspândit cu iuțeală în tot orașul, iar oameni îngroziți au alergat spre locul unde se aflase cândva cel mai impozant imobil al Capitalei.
Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a ucis între 300 și 500 de persoane numai în București.
