Lacul „fantomă” din România care apare pe hartă, dar nu există. Constructorii și-au făcut vile din banii pentru megaproiect
Aproape orice hartă din România include un lac de dimensiuni impresionante. Suprafața lui de 3.000 de hectare întrece cu mult pe cea a municipiului Târgu Jiu care măsoară 10.255 de hectare. Pe hartă, lacul apare în județul Gorj, însă, acesta nu există, deși pentru el s-au cheltuit miliarde de lei.
Lacul „Fantomă”, un megaproiect ratat
Lacul Ceauru, din comuna Băleşti, judeţul Gorj este un megaproiect ratat, din perioada comunistă.
Scopul era ca apa din lac să ajute la răcirea turnurilor termocentralei Rovinari. În 1965, au fost alocate 3 miliarde de lei pentru realizarea proiectului.
Atunci, constructorii au raportat că lucrările au fost finalizate. Așa a ajun ca Lacul Ceauru să fie inclus în toate hărțile județului.
Dacă lacul ar exista şi în realitate ar fi al şaselea ca suprafaţă din ţară, după lacul Bicaz.
Pe suprafața pe care ar fi trebuit să fie uriașul lac de acumulare este azi o mare întindere de iarbă, tufişuri şi culturi de porumb. Și totuși el se află în continuare pe harta județului Gorj.
Familiile din trei sate au fost strămutate
Pentru realizarea megaproiectului, lacul de acumulare Ceauru, trei sate (Bălăceşti, Ceauru şi Şomăneşti), adică peste 2.000 de familii, au fost strămutate.
Localnicii şi-au demolat singuri casele, pentru a mai recupera din materiale, şi au primit diverse sume de bani de la statul român, în funcţie de gospodărie, pentru a-şi putea construi alte locuinţe în satele învecinate.
Ce s-a întâmplat de aici încolo este uluitor
Constructorii şantierului au raportat că lucrările au fost finalizate. Lacul a fost marcat pe hărţi, însă în realitate banii s-au cheltuit pe altceva.
Autorităţile comuniste au constatat că lucrarea era efectuată sub 40 la sută, în ciuda sumei imense de bani cheltuite.
„Banii s-au regăsit în diverse vile ale unor directori şi oficiali ai Partidului Comunist Român de Gorj", a explicat Istoricul Cornel Şomâcu pentru Viața Liberă.
Constructorul şantierului şi întreaga conducere de la acea vreme, a fost arestată, iar directorul şantierului de atunci, Dumitru Dăncescu, a fost condamnat la moarte, pe motiv că ar fi furat din banii construcţiei.
În cele din urmă, această pedeapsă a fost transformată de Nicolae Ceauşsescu în 20 de ani de muncă voluntară la Canalul Dunăre Marea Neagră.
De ce lacul inexistent apare încă pe hartă
Pe locul unde ar fi trebuit să fie lacul Ceauru a rămas doar digul de protecție.
„A rămas doar digul de protecţie, în interiorul căruia ar fi trebuit să fie apă. Niciodată nu a existat apă, decât la inundaţii, şi a crescut vegetaţie forestieră.
După anul 1989, lucrurile s-au schimbat, în sensul că locuitorii strămutaţi atunci cu forţa, între 1965 şi 1966, şi-au revendicat terenurile şi o parte din pământul pe care trebuia să se afle lacul a fost retrocedat.
Terenul este cultivat, dar au rămas nişte rigori, adică este teren extravilan, pentru că s-ar putea să se realizeze o amenajare hidro, dar este puţin probabil că acest lucru se va întâmpla.
La construcţia lacului s-a mai lucrat până în anul 1972, pentru că s-a sperat că acesta va fi, până la urmă, construit, deşi finalizarea proiectului fusese raportată încă din anul 1968", a explicat profesorul Cornel Şomâcu, potrivit sursei citate.
Autorităţile locale nu au făcut niciun demers pentru ca lacul să fie scos de pe hărţi. Nici cei de la Servicul de Gospodărire a Apelor nu au cerut modificarea hărţilor, chiar dacă, în evidenţele lor, terenul apare ca o acumulare de apă nepermanentă
