Mănăstirea din România care ascunde o poveste impresionantă. Cum a fost salvată de la demolare
Mănăstirea Antim se află la doar câteva sute de metri de Piața Constituției din Capitală și este o construcție arhitectonică spectaculoasă. Mai mult, aceasta este una dintre cele mai frumoase mănăstiri ortodoxe din România.
Povestea celei mai frumoase mănăstiri din România
Ridicată la începutul secolului XVIII, adică între anii 1713-1715, mănăstirea Antim este considerată una dintre cele mai frumoase de la noi din țară. Aceasta a fost construită conform planurilor lui Antim Ivireanul, marele ierarh.
Aflată la doar 25 de metri de Piața Constituției din Capitală, această bijuterie arhitectonică a fost construită pe locul în care se afla o biserică veche din lemn, în vremurile vechi. Inițial, aceasta era situată aproape de dealul Mitropoliei și a avut forma unei cetăți. De asemenea, este singura construită în Țara Românească care are planul în formă treflată.
Ușa de la intrarea în mănăstirii este decorată cu o sculptură a emblemei Sfântului Antim, respectiv melcul, simbolul credinței și al smereniei. Tot la intrare întâlnim ușa masivă din lemn de stejar sculptată chiar de acesta și considerată o realizare artistică excepțională.
A fost restaurată de 2 ori
După un cutremur din 1738, turlele originale din cărămidă ale mănăstirii au fost distruse, iar ulterior înlocuite cu unele din lemn.
Prima oară, mănăstirea Antim a fost reabilitată în 1746-1747, iar a doua restaurare a fost între anii 1860-1863, mulțumită episcopului Clement al Argeșului.
Un detaliu care a atras atenția la cea de-a doua reabilitare a lăcașului de cult este pictura icoanelor, care a fost realizată de Gheorghe Tătărascu, un mare artist. Imediat după redeschidere, Alexandru Ioan Cuza a fost prezent aici.
În timpul Primului Război Mondial, moaștele Sfintei Filofteia de la Curtea de Argeș, au fost ascunse la mănăstirea Antim.
„Pictura neobizantină din pridvorul și de pe interiorul turlelor mănăstirii Antim a fost realizat de către cunoscutul pictor Costin Petrescu, iar Olga Greceanu a realizat superbul mozaic din pridvorul mănăstirii. Ultima restaurare integrală și de anvergură a fost în perioada 1964-1966”, mărturisește Constantin Vasilescu, profesor de istorie, potrivit adevărul.
Mănăstirea Antim a devenit paraclis patriarhal și reședintă episcopală în anul 1950. Asta pentru a preveni demolarea ei de către comuniști.
