„Miracol de la Dumnezeu!” Un animal extrem de rar a fost văzut în România. Toată lumea a rămas uimită
Unul dintre cele mai rare animale de pe Terra, barza neagră, a fost fotografiată, de curând, într-o rezervație din Munții Apuseni. Imaginea cu pasărea a fost publicată pe pagina de Facebook a Romsilva, iar unii dintre internauți au considerat că este un „miracol de la Dumnezeu”.
Potrivit postării, barza neagră a fost văzută și imediat fotografiată, într-o pădure a Parcului Natural Apuseni. Imaginea cu rarul animal s-a viralizat, așa cum era de așteptat.
„O barză neagră, apariție rară în țara noastră, profită de un ochi de apă într-o pădure a Parcului Natural Apuseni, filmarea fiind realizată de o cameră de monitorizare a faunei instalată de specialiștii Romsilva din cadrul administrației parcului”, se anunță pe pagina RomSilva.
Cum arată barza neagră
Barza Neagră este o pasăre migratoare, de talie mare, care trăiește în zona pădurilor de amestec din zona carpatică unde există pe întinderi mari de apă.
„Aripile, gâtul și coada sunt negre cu reflexe metalice, abdomenul este alb, iar ciocul și picioarele sunt roșii. Cuibărește rar la noi în țară și migrează în sezonul rece în Africa.
Pădurile din Parcul Natural Apuseni asigură faunei toate condițiile de hrană, adăpost și liniște necesare unui habitat sănătos. Parcul Natural Apuseni, unul dintre cele 22 de parcuri naționale și naturale administrate de Regia Națională a #Pădurilor – #Romsilva , are o suprafață de 76.064 de hectare, în zona Munților Apuseni, pe teritoriul județelor #Cluj , #Bihor și #Alba, din acestea 50.793 fiind păduri.
Zona Munților Apuseni, în care se află Parcul Natural Apuseni, a fost inclusă de presitigiosul post de televiziune CNN în topul celor mai frumoase locuri din Europa, iar Comisia Europeană a acordat Parcului Natural Apuseni în 2009 titlul ”Destinație Europeană de Excelență” în cadrul proiectului EDEN”, se mai precizează în postare.
Cum poate fi recunoscută barza neagră
Barza neagră are ciocul, gâtul și picioarele lungi; nu are glas, clămpănește prin deschiderea și închiderea ritmică a ciocului; cuibărește în arbori, mai rar pe stânci abrupte, și se hrănește cu vertebrate (mai ales cu pești, dar și cu broaște, tritoni) și nevertebrate (insecte mari). Cuibărește rar în România și pleacă în sezonul rece.
Are o lungime de 95–100 cm (între curcă și curcan), anvergura aripilor 144–155 cm; cântărește 3 kg. Aripile, gâtul și coada sunt negre cu reflexe metalice arămii și verzui; abdomenul este alb. Tinerii sunt lipsiți de luciul metalic. Ciocul este roșu închis; la tineri verde-cenușiu. Picioarele sunt roșii închis; la tineri verde-cenușiu.
