Misterul Triunghiului de Aur al Daciei. Totul despre rețeaua secretă dintre Bucegi și Egipt
Pe vremea dacilor, subteranul României ar fi străbătut de aproximativ 500 de kilometri de tuneluri şi catacombe săpate încă din timpuri străvechi, se dezvăluie într-o carte numită „Secretele României subterane“.
Numeroase legende s-au păstrat până astăzi despre galeriile săpate în munţi sau sub cetăţi, menite să-i protejeze pe locuitori de cotropotori. Una dintre acele povești trăiește și astăzi. Este vorba despre „Triunghiul de Aur” al Daciei.
Faptul că în interiorul Munților Bucegi ar exista o rețea întreagă de galerii subterane nu este chiar ceva nou. Unii ar spune că tunelurile ar ajunge, pe sub pământ, până la piramidele din Egipt. Dar nimeni nu a confirmat până acum informația.
Tunelurile care „ascund extratereștri”
Alții merg chiar mai departe cu speculațiile, susținând că acolo se ascund baze secrete pe care nimeni nu ar trebui să le cunoască, ba chiar că ar fi o reţea construită de civilizaţii extraterestre care monitorizează atent tot ce se întâmplă pe pământ.
Despre aceste tuneluri se mai poate spune și că nu ar exista doar pe sub Munții Bucegi ci în întregul arc carpatic, iar de ele se leagă mai multe legende. Ele, povestesc oamenii, erau cunoscute doar de preoţi şi de câteva căpetenii.
Tunelurile aveau fie un rol strategic, fie ascundeau tezaurul neamului, iar secretul reţelei subterane din Bucegi a ajuns doar la cei care aveau menirea de a-l proteja.
Măsurătorii arată că există două tuneluri care traversează munţii din zona masivului Bucegi până în apropiere de Peştera Urşilor, din Carpaţii Occidentali.
Se spune, de asemenea, că există galerii care comunică prin munte cu Retezatul şi Rarăul, din masivul Ceahlău, pe ale căror vârfuri ar fi fost, la fel ca pe Vârful Omu, sanctuare care formau "Triunghiul de aur" al Daciei, scrie Adevarul.
Posibila hartă a reţelei subterane din munţii noştri şi au constatat cu uimire că tunelurile nu sunt dispuse haotic, ci formează conturul unui lup imens, cu gura căscată, al cărui cap este în Munţii Apuseni, iar coada coboară până aproape de Pietroşiţa, judeţul Dâmboviţa.
