Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii de Sfinţii Petru şi Pavel. De ce trebuie să porți usturoi în buzunare
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi în fiecare an, în data de 29 iunie. Această zi, denumită popular SânPetru de Vară, aduce cu sine o serie de obiceiuri, tradiţii şi superstiţii, păstrate încă în anumite regiuni ale țării.
Cunoscută în popor și sub denumirea de SânPetru de Vară, pe data de 29 iunie, creștinii ortodocși cinstesc marea sărbătoare a Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Aceasta este ziua în care ambii sfinți au murit, în timpul prigoanei creștine declanșate de împăratul Nero, în anul 67. Petru și Pavel au fost cei care au propovăduit învățăturile lui Hristos și, prin urmare, au contribuit la formarea Bisericii Lui Hristos.
Sfântul Apostol Petru a fost fratele Sfântului Andrei. Era originar din Betsaida, o aşezare de la malul Mării Galileii. Înainte de a se întâlni cu Mântuitorul Iisus Hristos, acesta purta numele de Simeon.
Obiceiuri și tradiții de Sfinții Petru și Pavel
Odată cu această mare sărbătoare a Sfinților Apostoli Petru și Pavel. reînvie numeroase tradiții și obiceiuri, păstrate încă în anumite regiuni ale țării.
Astfel, se spune că, atunci când Sfântul Petru plesneşte din bici, sar din acesta scântei, care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure. De asemenea, începând cu 29 iunie, cucul şi privighetorile nu mai cântă. Se mai povestește, de altfel, că, în acestă zi de SânPetru, pe la miezul nopții, cerul se va deschide și Sfântul Petru ar putea fi zărit pentru o clipă așezat în dreapta Tatălui.
Tot pe 29 iunie, oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul, tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.
În ziua sărbătorii, oamenii obişnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morţi, sărbătoarea fiind cunoscută şi sub numele de Moşii de SânPetru. Astfel, femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morţi să aibă ce bea pe lumea cealaltă, vase cu vine, care se împodobesc deseori cu flori şi cireşe, lapte şi mâncare gătită. Tot în această zi, oamenii au voie să lucreaze, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morţi.
De asemenea, pe 29 iunie, în mediul rural, există obiceiul că mamele să pregătească şi să dăruiască talismane pentru fiicele lor (o punguţă roşie în care se păstrează câte un căţel de usturoi şi frunze de pelin). Talismanul este purtat timp de trei zile pentru că fetele să fie apărate de farmece şi de iele, care le-ar fura norocul.
Sfântul Petru este cunoscut și ca patronul agriculturii sau răspunzătorul de recolte. Acum este un bun prilej pentru gospodari să calce ceapa și usturoiul, pentru a avea roade din belșug.
În această zi se duc la biserica mere, zarzăre, coliva, colaci, iar cine are şi puţină miere în faguri.
Superstiții de Sfinții Petru și Pavel
Pe lângă tradițiile și obiceiurile sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel, există și câteva superstiții legate fie de vreme, fie de belșugul recoltelor sau pentru menținerea sănătății. Astfel:
- Pentru a fi ferit de cele rele, în ziua de SânPetru, poartă usturoi și pelin în buzunare
- Sfântul Petru se poate supăra pe cei ce nesocotesc această zi de sărbătoare și poate arunca cu tunete și grindină peste culturi
- Nu este bine să scuturi merii înainte de 29 iunie, căci poate cădea cu grindina peste holde
- Femeile nu ar trebui sa mănânce mere până în această zi, pentru a se feri de boli și fiindcă altfel îi supăra pe morţi. După sărbătoare, însă, femeile tinere pot mânca mere, cele vârstnice fiind nevoite să mai aştepte până la Sfântul Ilie
- Dacă va tuna în ziua de SânPetru, nucile sau alunele nu vor avea miez, vor fi veirmănoase, etc.
- Se spune că Sfântul Petru împlinește o dorință arzătoare celor care țin post negru cu o zi înainte de sărbătoare
