Peste o sută de mii de români trăiau în America în anii 1900. Unele sate din țară s-au golit complet
În ziua de astăzi, atunci când vine vorba despre români plecați în afara granițelor, ne gândim la țări precum Italia, sau Germania. Însă, la finalul secolului XIX, destinația favorită era America de Nord! Iar în unele cazuri, sate întregi au rămas brusc goale, deoarece românii au emigrat.
La finalul secolului XIX, tot mai mulți români au început să emigreze către Statele Unite. Practic, la începutul Primului Război Mondial, în anul 1914, comunitățile românești din America de Nord aveau, în tota, undeva în jur de 150.000 de oameni.
„Prezența românească pe continentul nord-american a început în jurul anului 1895, prin valul de emigrări din Transilvania, Bucovina și Banat, aflate atunci în componența Imperiului Austro-Ungar. Până în 1913, 120.000 de români au emigrat în America, iar în 1920 cota de emigrație ajunsese la circa 168.000 de persoane. Principalul motiv al emigrării a fost situația economică precară de la acel moment”, spune ambasada țării noastre în Statele Unite, conform adevarul.ro.
Unele sate s-au golit brusc
Acest exod uriaș al românilor a început chiar să provoace îngrijorare, în țara noastră. În primii ani ai secolului XX, ziarele din România scriau despre golirea satelor cu populație majoritar română.
„Începând cu anul 1900, satele noastre românești din Ardeal se golesc tot mai mult de brațele muncitoare, iar peste Ocean începe o nouă viață românească – americană. Dintre cei emigrați unii își cheamă acolo și familiile, iar alții nu se mai gândesc la cei de acasă. Țara Oltului rămâne numai cu bogații, cu babele, cu moșnegii, cu sărăntocii care nu au bani de drum și cu fetele care, în cele din urmă, pornesc și ele după voinici, ca să se mărite”, scria preotul Ioan Podea, paroh în orașul american Farrel, în 1914.
Oamenii petreceau chiar și trei săptămâni pe vapor
Numai în anul 1904, un raport întocmit de către comisarul general american de emigrări arăta că în Statele Unite sosiseră 7.000 de români din Transilvania. Drumul era unul dificil, iar oamenii stăteau chiar și zile întregi în porturi, pentru a prinde un loc pe un vas către America.
„Ajungând la vapor, eu nu sunt om sperios, dar să mă credeţi, că de mare ce era, m-am speriat şi am început a lăcrăma, deplângându-mi soartea cea tristă şi amară, care mă făcu să-mi părăsesc patria mea şi mă aruncă în o aşa străinătate”, scria emigrantul român Petru Groza, în 1907.
