Planul controversat al lui Ceaușescu, unul dintre ultimele proiecte grandioase ale regimului comunist, readus la viață în 2024. După decenii în care a fost ignorat, planul dictatorului se va transforma în realitate
România caută soluții pentru a-și moderniza infrastructura agricolă. În acest context, planul hulit al lui Nicolae Ceaușescu, Canalul Magistral de Irigații Siret – Bărăgan, revine în centrul atenției. După decenii în care a fost ignorat și abandonat, acest proiect grandios al regimului comunist a fost reînviat în 2024, când autoritățile au anunțat prima finanțare pentru un tronson considerabil de zeci de kilometri.
De ce a înfințat Ceaușescu Canalul Siret-Bărăgan
Canalul Siret – Bărăgan a fost inițiat în 1986, cu doar trei ani înainte de prăbușirea regimului lui Ceaușescu. Scopul său era de a aduce apele râului Siret către câmpurile Bărăganului, cu potențialul de a aduce beneficii economice uriașe pentru țară. Proiectul era menit să asigure apă pentru irigații, să reducă riscurile de inundații în lunca Siretului și să ofere o rută pentru transportul naval de mărfuri.
După Revoluția din 1989, proiectul a fost abandonat, iar lucrările au fost sistate, lăsând în urmă doar aproximativ cinci kilometri din canal, care au fost finalizați și funcționali, deservind 7.000 de hectare. Însă lucrurile sunt pe cale să se schimbe radical.
Proiectul, readus la viață
Recent, Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare a scos la licitație un contract de un miliard de lei pentru lucrările de proiectare și execuție a Canalului Magistral de Irigații Siret – Bărăgan, Etapa 1, Lot 1, care acoperă distanța de la km 0 la km 23. Contractul prevede un termen de 31 de luni pentru proiectare și execuție, cu finanțare de la bugetul de stat.
Proiectul complet al canalului are o lungime de aproape 200 de kilometri, așa cum fusese conceput de specialiștii din 1986. Prima etapă va include canalul pe zona acumulării Călimănești – Râmna, cu o lungime de 51,5 km, în timp ce etapa a II-a va acoperi distanța de 139,5 km între Râmna și acumularea Dridu.
Ce impact economic va avea
Acest proiect ambițios promite să aducă beneficii semnificative pentru agricultura românească, având în vedere că, după finalizare, canalul ar putea asigura irigarea a 10% din terenul agricol al țării. Discursurile despre reînvierea acestui proiect au avut loc și în 2012, când se estima că pentru realizarea sa ar fi necesară o investiție de 3,5 miliarde de euro.
Cu toate acestea, reînvierea acestui proiect nu este lipsită de controverse. Criticii susțin că planurile lui Ceaușescu au fost, de multe ori, realizate fără respectarea normelor de mediu și a impactului social asupra comunităților locale. Există temeri că reluarea lucrărilor ar putea afecta ecosistemele din zonă și ar putea genera conflicte cu comunitățile locale.
Autoritățile par hotărâte să finalizeze un proiect care a fost considerat o utopie în timpul regimului comunist, iar beneficiile economice pot oferi o nouă speranță pentru agricultori și pentru întreaga țară.
