Satul românesc de peste Ocean, vizitat de doi vloggeri români. Povestea patrioților care l-au pus pe hartă acum 100 de ani. „O bucată din România e aici..."
Doi vloggeri români au fost să viziteze satul Boian, din Canada. Este vorba despre cea mai veche așezare românească din America de Nord. Satul păstrează încă tradițiile și cultura românească vie în mijlocul noii lumi. Boian oferă o atmosferă autentic românească la aproximativ 10.000 km distanță de casă. Acolo, poți să găsește de la căruțe ... până la oameni care conduc mașini scumpe.
Vloggerii care au ajuns în satul românesc din America de Nord
Doi vloggeri români au fost, recent, în satul Boian, din Canada, cea mai veche așezare românească din America de Nord, înființată de românii bucovineni care au traversat Oceanul pentru o viață mai bună. „O bucată de România aici în Canada, la atâția mii de kilometri de casă. Acum ne aflăm în fața Bisericii Ortodoxe Constantin și Elena, iar la intrare avem o statuie a poetului Mihai Eminescu", și-au început povestea cei doi.
Boianul canadian este o oază de românitate
În provincia canadiană Alberta trăiesc urmaşi ai românilor emigraţi la 1900 din satul bucovinean Boian. Strămoşii lor au întemeiat acolo un sat care să poarte numele leagănului de acasă – Boian. Boianul canadian este o oază de românitate pe care comunitatea bucovineană, aflată la a treia generaţie pe pământ canadian, o păstrează cu sfinţenie în straie populare, ţinând sărbători naţionale.
Puţin înainte de cumpăna veacurilor XIX-XX, în anul 1897, ministrul canadian al imigrării Clifford Sifton vizita provinciile Bucovina şi Galiţia într-o campanie de promovare a ţării sale. Sifton vindea promisiunea unei vieţi îndestulate sub sloganul „Canada: The Last Best West“, ce s-ar traduce aproximativ prin „Ultima bucată din cel mai bun pământ vestic“.
S-a vrut popularea unei regiuni pustii
Demnitarul avea clar în minte planul de a popula o regiune pustie pe care s-o transforme într-o zonă rodnică, ce să devină sursă de grâne pentru restul ţării. Iar pentru asta avea nevoie de oameni pricepuţi, gospodari care nu se temeau de greutăţi, aşa cum erau românii din nordul Bucovinei, regiune aflată pe atunci sub stăpânirea Austro-Ungariei.
Aşa că politicianul a prezentat Canada într-o lumină cât mai favorabilă, încurajând ţăranii bucovineni să lase neajunsurile de acasă şi să plece în lumea largă, traversând mări, ţări, oceane şi continente, pentru a îşi croi o nouă soartă, mai bună, în îndepărtata preerie. Sifton i-a asigurat pe oameni că vor primi, gratuit, de la statul canadian până la 160 acri de pământ (1 acru însemnând 4.047 metri pătraţi).
Satul fusese cândva moşia cronicarului Moldovei Ion Neculce
Vorbele înflăcărate ale ministrului canadian i-au pus pe gânduri pe ţăranii din Boian, un sat de lângă Cernăuţi, pe unde trecea linia dintre Imperiul Ţarist şi cel Habsburgic. Cunoscut ca Marele Boian, satul fusese cândva moşia cronicarului Moldovei Ion Neculce. De aici se trăgea şi Iraclie Porumbescu, tatăl compozitorului Ciprian Porumbescu. Iraclie era preot şi slujise la biserica din sat.
Ademenite de poveştile despre promiţătoarea Canadă, mai multe familii de boieni s-au pus la sfat şi au decis să îşi încerce norocul. „Schimbi locul, schimbi norocul“ – spune o vorbă, astfel că boienii şi-au luat inima în dinţi şi au cumpărat bilete de drum spre Canada. Oamenii şi-au încărcat avutul cel mai de preţ şi au purces spre Lumea cea Nouă. Drumul a fost lung, foarte lung. Boianii au mers întâi cu căruţa până la gara din Cernăuţi, apoi au luat trenul spre Hamburg-Germania sau Anvers-Belgia. De acolo au urcat pe vaporul spre America. Unii dintre ei au fost chiar pe vasul Carpathia, cel care avea să salveze câţiva ani mai târziu, în aprilie 1912, supravieţuitorii de pe Titanic.
