Secretele ascunse ale României. Locul unic unde se găsesc „giganții verzi” ai Carpaților
România adăpostește unele dintre ultimele sanctuare naturale ale Europei – pădurile virgine din Carpați. În aceste colțuri izolate ale țării, copaci de dimensiuni impresionante, unii cu o vârstă de până la jumătate de mileniu, au supraviețuit mileniilor fără intervenția omului.
Aceste „catedrale verzi” – giganții tăcuți ai Carpaților – nu sunt doar simboluri ale naturii neatinse, ci și martori tăcuți ai istoriei, ale căror secrete se află adânc înrădăcinate în solul sălbatic al munților, informează Adevarul.
Moștenirea străveche a unei țări împădurite
Acum două mii de ani, aproape 80% din teritoriul actual al României era acoperit de păduri, potrivit istoricului Constantin C. Giurescu.
Codrii acopereau munții, dealurile și câmpiile, oferind hrană, adăpost și protecție populației rare din acele vremuri. Transilvania, Moldova și Muntenia erau, în esență, „țări de pădure”.
Dar odată cu venirea romanilor și, mai târziu, cu dezvoltarea activităților economice și tehnologice, pădurile au început să dispară. Până în prezent, suprafața împădurită a României a scăzut sub 30%, sub media europeană.
Totuși, un lucru rămâne remarcabil: România păstrează unele dintre cele mai vaste și bine conservate păduri virgine și cvasivirgine din Europa temperată, rivalizând doar cu țări precum Suedia, Finlanda și Rusia.
Paradoxal, pădurile virgine nu au fost salvate de oameni, ci mai degrabă de lipsa lor. Relieful accidentat, versanții abrupți, absența drumurilor forestiere și slaba populare a regiunilor montane au contribuit esențial la conservarea acestor ecosisteme. În trecut, unele dintre ele au fost protejate ca domenii de vânătoare sau rezervații științifice.
Codrul secular Șinca – sanctuarul giganților de fag
Un exemplu emblematic este Codrul Secular Șinca, situat în estul Masivului Făgăraș. Pe o suprafață de aproximativ 330 de hectare, această pădure adăpostește unii dintre cei mai longevivi arbori din România: fagi care ating 500 de ani și brazi argintii de peste 60 de metri înălțime.
Aici se află cel mai înalt brad din România (62,5 metri) și cel mai înalt fag din Europa (55,1 metri). Situl este inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO și este un model de biodiversitate, adăpostind specii rare ca lupul, râsul, ursul brun, acvila țipătoare mică și orhidee protejate.
Munții Banatului – regatul pădurilor de fag neatinse
O altă zonă spectaculoasă este în Munții Banatului, unde pădurile virgine se întind pe aproape 20.000 de hectare, în special în Parcul Natural Domogled – Valea Cernei și Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița. În Valea Cernei, relieful extrem de abrupt a făcut imposibilă exploatarea pădurilor, acestea rămânând în mare parte intacte.
În Cheile Nerei – Beușnița, arbori de peste 400 de ani pot fi găsiți la o densitate remarcabilă – până la opt astfel de exemplare pe hectar. Aici, natura încă respiră nestingherită de civilizație, iar pădurile își păstrează caracterul primar.
Un patrimoniu amenințat, dar valoros
În ciuda acestor comori naturale, presiunea asupra pădurilor virgine persistă. Deși în 2023 au fost catalogate oficial peste 72.000 de hectare ca păduri virgine și cvasivirgine, în realitate, încă se înregistrează cazuri de exploatare – unele legale, altele nu.
România are o responsabilitate istorică și ecologică de a proteja ceea ce i-a mai rămas din codrii străvechi. Acești „giganți verzi” nu sunt doar arbori – sunt arhive vii ale unei lumi sălbatice care a fost odată regula, nu excepția. Dacă vom ști să-i păstrăm, ne vom putea bucura nu doar de frumusețea lor, ci și de lecția tăcută a echilibrului natural.
