Pericolul confundării jocurilor video cu realitatea. Psiholog: „Când petrec ore întregi într-un joc video..."
Cazurile de copii și adolescenți care pun în aplicare provocări periculoase văzute în jocurile video sau pe rețelele de socializare sunt tot mai numeroase. Fascinați de ideea de adrenalină sau faimă, mulți dintre acești tineri sfârșesc în situații tragice. Un exemplu este și băiatul de 16 ani care a fost grav electrocutat după ce s-a urcat pe un tren pentru a imita o scenă dintr-un joc video. Psihologii avertizează că lipsa de educație emoțională și absența implicării părinților contribuie direct la astfel de episoade.
„Când petrec ore întregi într-un joc video (...)"
Psihologii trag un semnal de alarmă: copiii nu ar trebui lăsați să navigheze singuri într-o lume virtuală care nu le este pe deplin accesibilă din punct de vedere emoțional și cognitiv. „Copiii și adolescenții sunt în plin proces de dezvoltare, iar creierul lor încă învață să evalueze riscurile și consecințele.
Când petrec ore întregi într-un joc video unde totul este posibil și reversibil, realitatea devine, pentru unii, doar o extensie a fanteziei. Problema apare când nu au un adult care să le spună că în viața reală nu mai reapari după ce ai căzut de pe un tren'", explică psihologul Mihaela Dinu.
Greșeala pe care o fac părinții
În opinia sa, una dintre cele mai mari greșeli pe care pot să o facă părinții este să creadă că dacă adolescentul pare cuminte, el nu are nevoie de explicații legate de ce este periculos sau absurd în comportamentele văzute în jocuri ori pe internet. „Mulți părinți spun: E doar un joc, nu are ce să-i facă rău. Dar acel joc construiește o realitate paralelă, unde copilul petrece uneori mai mult timp decât în viața de zi cu zi. Dacă nu este ghidat și nu are acces la alte surse de învățare, atunci acțiunile din joc pot deveni, în mintea lui, perfect plauzibile", mai adaugă psihologul.
Un alt semnal de alarmă este lipsa dialogului constant între părinți și copii. „Ei nu au nevoie doar de reguli, ci și de explicații, de conversații reale despre ce înseamnă pericol, curaj, moarte, durere. Altfel, vor înțelege lumea prin filtrele oferite de jocurile video, care, în mod evident, nu sunt construite pentru a educa, ci pentru a distra", afirmă specialista.
Incidente inspirate tot din jocurile video
Cazul din Capitală este un exemplu dureros al acestui fenomen. Băiatul s-a urcat pe un vagon staționat într-o gară din Sectorul 1 și a fost electrocutat de rețeaua de înaltă tensiune. Surse din anchetă spun că adolescentul ar fi fost inspirat de o secvență dintr-un joc video popular, în care personajele sar de pe trenuri în mișcare sau escaladează vagoane pentru a scăpa de urmăritori.
Și nu este, însă un caz izolat. În ultimii ani, au fost mai multe incidente în care copiii și adolescenții au pus în practică gesturi văzute în jocuri. Un băiat din Bacău a fost la un pas de moarte după ce a încercat să zboare de pe acoperișul unui bloc cu o umbrelă, precum un personaj dintr-un joc fantasy. În alt caz, o fetiță de 9 ani din Cluj a ajuns la spital cu arsuri, după ce a încercat să imite un ritual văzut într-un joc de groază.
Responsabilitatea părinților și a școlii nu mai poate fi amânată
Psihologii recomandă părinților să devină parte activă din viața digitală a copiilor, nu doar să le impună limite de timp. „Întrebați-i ce joacă, ce le place, ce îi sperie sau ce le pare cool. Învățați să jucați unele dintre acele jocuri, chiar dacă nu le înțelegeți pe deplin. Astfel, copilul va vedea că îl luați în serios și va avea mai multă încredere să vă asculte atunci când îi explicați ce este periculos sau iluzoriu", subliniază Mihaela Dinu. Ce este sigur este că, într-o lume în care fantezia digitală pare din ce în ce mai reală, responsabilitatea părinților și a școlii nu mai poate fi amânată.
