Secretele celor mai controversate amante din istoria României. Adevărul despre „regina din umbră”, femeia destrăbălată, dar fermecătoare
Se spune că în spatele fiecărui bărbat se află o femeie puternică. Același lucru este valabil și pentru mulți dintre monarhii României, care au avut amante cu o imagine controversată.
Aceste femei, invidiate pentru poziția lor alături de regi sau voievozi, au exercitat adesea o influență considerabilă asupra conducerii țării prin intermediul iubiților lor regali.
Elena Lupescu, cea mai cunoscută amantă din România
Cea mai cunoscută amantă din istoria României este, fără îndoială, Elena Lupescu. Prietenii o numeau „Magda”, și a fost amanta regelui Carol al II-lea. De când Carol a cunoscut-o în 1925, la o cină cu ofițeri (în vremea când ea era căsătorită cu un căpitan de vânători de munte, Tâmpeanu), a sacrificat totul pentru ea, inclusiv țara.
Născută în Iași în 1896, Elena era fiica unui evreu numit Wolf (și a Elizei Falk, născută evreică, botezată în religia catolică și fostă dansatoare în Viena), de la care și-a luat numele de „Lupescu”. A intrat în legătură cu regele Carol al II-lea prin intermediul lui Posmantir, un fel de fotograf/regizor apropiat regelui, care îi furniza diverse filme, unele chiar deocheate.
Profesorul de istorie Ion Ivașcu din Slatina spune că regele Carol al II-lea a cunoscut-o pe Elena Lupescu ca „damă de companie”. De aici a început relația care a provocat numeroase și grave probleme țării într-o perioadă când aceasta avea nevoie de stabilitate. Se spune despre ea că era o femeie frumoasă pentru acele vremuri, cu ochi verzi și păr roșcat.
„Din cauza Elenei Lupescu, care a fost un fel de piază-rea pentru țară, Carol al II-lea a renunțat la tot, inclusiv la tron, doar pentru a rămâne cu ea. Din 1925, ea a devenit amanta prințului Carol, cu care a fugit din țară. Însă, în 1930, prințul Carol a fost încoronat regele Carol al II-lea al României. Pe durata domniei sale, Elena Lupescu a influențat aproape orice decizie politică.
Deși nu dorea să apară în presa vremii, conștientă fiind că nu se bucura de o imagine prea bună și că ar afecta reputația iubitului ei, Magda Lupescu a ales să conducă din umbră, înconjurându-se de o camarilă de generali și oameni de afaceri preocupați doar de câștiguri: Paul Angelescu, Max Auschnit, Kaufman, Malaxa, Aristide Blanc etc. Presat să renunțe la „Regina din umbră”, Carol al II-lea a ales să renunțe la tron în 1925.
După abdicarea sa din septembrie 1940, Elena Magda Lupescu l-a urmat în exil, în timp ce soția lui, Elena a Greciei, a rămas în țară cu Mihai, care a preluat tronul. „Bineînțeles că am venit după el. M-am furișat în țară și mi-am luat și eu un titlu: regina din umbră”, a scris mai târziu Elena Lupescu în memoriile sale. Carol al II-lea și amanta lui au stat în străinătate cinci ani”, afirmă profesorul Ion Ivașcu, potrivit Adevarul.
„Adio, dragostea vieții mele”
Mulți au încercat să găsească explicații pentru comportamentul de „vrăjit” al lui Carol al II-lea. La vremea respectivă, mulți considerau că Elena Lupescu era vulgară: se machia prea mult, se ruja excesiv etc.
Cu toate acestea, toți erau de acord că se îmbrăca foarte bine, având unele dintre cele mai scumpe haine din Europa. Influența ei asupra lui Carol al II-lea a fost categorică, iar problemele generate de acest fapt nu au fost puține. În anii 1938 - 1939, când Carol al II-lea a încercat să se apropie de Germania nazistă, faptul că ea era evreică a cauzat mari probleme în relația României cu Germania.
După abdicarea regelui Carol al II-lea în septembrie 1940, Elena Lupescu l-a urmat în exil. Pe 8 septembrie 1940, regele Carol al II-lea și Elena Lupescu au ajuns cu propriul tren la Lugano, în Elveția.
În octombrie 1940, guvernul legionar al României a cerut Spaniei extrădarea Elenei Lupescu. Ea a rămas alături de Carol al II-lea, petrecând cea mai mare parte a exilului în Mexic, Brazilia și Portugalia. În 1947, visul ei s-a împlinit: Carol al II-lea a acceptat să o ia de soție, după care cei doi s-au mutat la Estoril, în Portugalia, unde a și murit.
Cea mai mare iubire a lui Carol al II-lea
Elena Lupescu a fost, se pare, adevărata mare iubire a lui Carol al II-lea. La moartea lui, ea ar fi șoptit lângă sicriu: „Adio, dragostea vieții mele!”. De asemenea, ea a declarat că soțul ei a fost singurul om pe care l-a iubit cu adevărat și, dovadă, după moartea lui, nu a încercat niciodată să-și refacă viața alături de altcineva și a cerut ca rămășițele ei pământești să fie așezate „lângă picioarele lui”.
Elena „Magda” Lupescu a murit în 1977, rămășițele ei pământești și cele ale lui Carol al II-lea fiind aduse în țară pentru a fi reînhumate împreună la mănăstirea Curtea de Argeș.
Cuza, vrăjit de Maria Obrenovici
Maria Obrenovici este un nume de referință în istoria amantelor celebre din România. Amanta voievodului Alexandru Ioan Cuza, Maria a fost cunoscută pentru frumusețea și influența ei.
Soția oficială a lui Cuza, Elena, știa de relație, dar a acceptat situația. Maria l-a cunoscut pe Cuza în 1860, la Iași, la vârsta de 25 de ani și deja văduvă. Profesorul Ion Ivașcu afirmă că între cei doi a fost dragoste la prima vedere.
Cuza, cunoscut pentru relațiile sale amoroase, nu s-a sfiit să se afișeze cu Maria. Ea, o femeie ambițioasă și frumoasă, a avut relații cu bărbați bogați înainte de a-l întâlni pe Cuza. Provenind dintr-o familie boierească din Iași, Maria a fost căsătorită cu doi prinți sârbi și l-a avut ca amant pe Liebrecht, un apropiat al lui Cuza, prin intermediul căruia l-a cunoscut pe voievod.
Elena Cuza, exilată la Paris între 1860-1862, a găsit-o pe Maria însărcinată cu Cuza la întoarcere. Mai târziu, Maria i-a mai născut lui Cuza un copil, pe care Elena i-a adoptat și educat.
Maria a influențat multe dintre deciziile politice ale lui Cuza până în 1866, când relația lor s-a încheiat, iar ea a plecat în Germania, unde a murit mult mai târziu.
Maria Văcărescu, soția voievodului
Maria Ghica, născută Văcărescu, a fost amanta voievodului Gheorghe Bibescu, domnitor al Țării Românești. În perioada 1843-1845, două divorțuri importante au captat atenția boierimii: cel al lui Gheorghe Bibescu de Zoe Bibescu și cel al spătarului Costache Ghica de Maria Ghica.
Se spunea că aceste divorțuri erau orchestrate pentru a facilita căsătoria lui Gheorghe Bibescu cu Maria Văcărescu, alintată Marițica.
Maria Văcărescu, una dintre cele mai frumoase femei ale vremii, a fost amanta lui Bibescu timp de patru ani înainte de a se căsători. Pe 9 septembrie 1845, la biserica „Sf. Ioan” din Focșani, Gheorghe Bibescu s-a căsătorit cu Maria Văcărescu, nunta fiind oficiată de Mihail Sturdza, domnitorul Moldovei.
Frumusețea Mariei a inspirat chiar și pe pictorul Carol Popp de Szathmari. Maria Bibescu și-a urmat soțul în exil la Paris după Revoluția de la 1848, căsnicia lor durând 15 ani până la moartea Mariei din cauza unui cancer.
