Secretul descoperit într-un manuscris de pe vremea lui Vlad Țepeș, deținut de Vatican. Ce conține documentul inedit
Un manuscris deținut de Vatican conține informații despre viața domnitorului român Vlad Țepeș. Actul poate răsturna orice document de istorie, spun specialiștii. Iată despre ce teorie incredibilă este vorba.
În anul 2015, Vasile Lupașc, scriitorul mai multor lucrări despre Vlad Țepeș, a făcut public în anul 2015 un manuscris care datează din secolul al XV-lea. Documentul a fost păstrat vreme bună în posesia Vaticanului. A fost scris de către episcopul Niccolo de Modrussa, în limba latină, un trimis special al Papei Pius al II-lea, pentru a-l ancheta pe Vlad Țepeș, după ce a fost arestat de către Matei Corvin.
Teoriile care au fost descoperite în manuscris
Vasile Lupașc a cerut ajutorul mai multor specialiști pentru a traduce manuscrisul redactat în latina veche, fără nicio reușită însă. Așadar, acesta a fost informat de faptul că documentul deține o serie de „bazaconii”, astfel că nimeni nu vrea să-l traducă.
„Am luat legătura cu mai mulţi istorici, fini cunoscători ai limbii latine, dar niciunul nu a avut timp şi energie pentru un astfel de proiect. Despre pomenirea germanilor în relaţia cu Zalmoxis şi o posibilă origine dacică nu vreau să mă pronunţ. Există mai multe teorii.
Prima pleacă chiar de la titlul lucrării: De Bello Gothorum. Principala teorie face referire la o confuzie între termenii de got şi get, dar această confuzie pare că se adânceşte în textul manuscrisului. Alte teorii, pe care nu mă hazardez să le menţionez în detaliu, vorbesc chiar despre o origine comună geto-germană”, spune istoricul, potrivit Adevărul.
Istoricii de la Curtea Domnească din Târgoviște nu au fost de acord cu teoria.
„Doamne fereşte, nici măcar nu există ca teorie. E o prostie lucrul ăsta. Să facă public manuscrisul (n. red. Vasile Lupaşc) şi sunt convins că vor sări mulţi traducători de limbă latină în limba română care vor spune ce scrie acolo. Au trecut mulţi ani de când a fost descoperit acest manuscris şi ar trebui să îl vedem cu toţii”, spune Florin Petrică, istoric la Curtea Domnească din Târgovişte.
