Unde duce utilizarea în exces a filtrelor de înfrumusețare. Este vorba despre o boală: ,,sindromul urâțeniei"

Ultima actualizare:

Tulburarea dismorfică corporală, denumită și „sindromul urâţeniei”, este o afecţiune care afectează tot mai mulți tineri. Se estimează că aproximativ 2% din populaţia globului suferă de aceasta. Sunt persoane care se acceptă aşa cum sunt, dar în prezent, tot mai mulți adolescenți sunt dependenți de filtrele de înfrumusețare. Le găsim pe Facebook, Instagram și TikTok. Cel mai popular filtru în momentul de față este unul de pe TikTok. A fost folosit de peste 20 de milioane de oameni din întreaga lume.

"Sindromul urâțeniei" afectează tot mai mulți tineri Foto: Pixabay.com
"Sindromul urâțeniei" afectează tot mai mulți tineri Foto: Pixabay.com

,,Întâlnim persoane care sunt excesiv de preocupate de imaginea lor corporală și în mod special de imaginea fizică, de modul cum arată. Deseori primesc replici ”ești chiar obsedată de felul în care arăți". Social media a crescut numărul persoanelor preocupate obsesiv de imaginea corporală și totodată a crescut numărul persoanelor care pot fi identificate cu tulburarea dismorfică corporală", a declarat Mihai Copăceanu, psiholog. 

Ne confruntăm cu cel mai ridicat grad al preocupării de sine

Niciodată în istoria umanității nu ne-am confruntat cu un asemenea grad ridicat de preocupări asupra modului în care arătăm, a fost mesajul transmis de psiholog. ,,Majoritatea aplicațiilor din social media (Instagram, TikTok, Shapchat) au acest risc, de a ne afecta modul în care ne percepem sub influența masivă a unor modele care ne apar în social media.

În realitate, majoritatea persoanelor nu sunt diagnosticate, pentru că nu se gandesc că preocuparea lor obsesivă reprezintă un diagnostic. În rândul adolescenților, tulburarea este mult mai frecventă deoarece pentru aceștia imaginea corporală este esențială. Modul în care ei se percep, dar și modul în care alții îi percep, reprezintă un element definitoriu în conturarea stimei de sine", a punctat psihologul Mihai Copăceanu.

Imaginea apropiată perfecțiunii aduce validare și mii de aprecieri

Adolescenții au o tendință constantă de a se preocupa de imaginea corporală, din mai multe motive. Pentru a avea încredere în ei, pentru a se considera acceptați și mai ales apreciați, explică Mihai Copăceanu. ,,Social media facilitează editarea oricăror fotografii și aplicarea unor filtre tocmai pentru a obține cea mai frumoasă imagine, o imagine aproape de perfecțiune care să ne aducă validare și mii de aprecieri", declară, pentru Click!, Mihai Copăceanu.

Care sunt simptomele "sindromului urâțeniei"

,,Ca simptome, în primul rând, sunt gândurile negative despre cum arăt, faptul că nu mă plac, că mă gândesc mult timp la aspectul meu fizic, că privesc unele părți ale feței sau ale corpului ca fiind defecte. Poate fi vorba despre ochi, nas, buze, urechi, umeri sau orice parte a corpului.

În al doilea rând, sunt preocupat excesiv de aceste defecte, le verific des, fac multe selfie-uri, consider că toți ceilalți din jurul meu sau străinii în public observă defectele mele, gândesc negativ despre mine, ceea ce mă determină să evit contextele sociale sau să fac tot posibilul să-mi ascund defectele (de la machiaj la vestimentație și accesorii).

Există și o altă categorie de adolescenți care evită să se privească în oglindă. În al treilea rând, ajung să-mi fie rușine de aspectul meu fizic, să mă desconsider, să mă urăsc sau chiar să-mi fac rău fizic. Mulți dintre tinerii pe care îi întâlnesc se gândesc serios la operații estetice", a explicat psihologul pentru Click!.

Care este rolul părinților 

,,Părinții au un rol în atitudinea pe care o prezintă față de adolescenții lor, însă să știți că un rol și mai însemnat îl au prietenii și colegii. Acceptarea și aprecierea din partea lor este esențială. Trebuie să subliniez că există corelații între tulburarea dismorfică corporală și anxietatea, depresia sau anorexie", concluzionează Mihai Copăceanu.

Frumusețea ține cont și de partea sufletească, interioară, de echilibrul psihic

Psihologul Keren Rosner, pentru Click!, a explicat faptul că frumusețea nu există numai în exterior, ci ea se află și în interioul nostru. 

,,Pentru a-și crește încrederea în sine, oamenii ar trebui să fie atenți la ceea ce înseamnă frumusețe, pentru că frumusețea nu înseamnă doar un chip cu anumite trăsături, ci înseamnă personalitatea plus chipul pe care și-l doresc.

Desigur că criteriile clasice de frumusețe și care rămân valabile până în ziua de astăzi sunt simetria și proporția. Însă o persoană frumoasă, înseamnă o persoană care este plăcută, este simpatică, binevoitoare, optimistă. Deci sunt multe trăsături de caracter care îmbunătățesc și care fac ca o persoană să fie agreabilă, plăcută, frumoasă.

Dacă cineva își dorește cu adevărat să fie frumos, ar trebui să țină cont și de partea sufletească, interioară, de echilibrul psihic. Așadar, dincolo de chip, toată lumea interioară a individului face ca frumusețea să aibă o aură pe care și-o dorește fiecare", a concluzionat Keren Rosner. 

Mulți tineri sunt în prezent tot mai influențați de ceea ce văd pe rețelele sociale și văd realitatea cu alți ochi. Vor ca realitatea virtuală să fie și reală, scrie stirileprotv.ro.

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
www.antena3.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.playsport.ro
sportpesurse.ro
image
www.bugetul.ro
Richard și Alejandra Gere, GettyImages (2) jpg
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
historia.ro
image
historia.ro
Iosif Stalin citind ziarul (© Wikimedia Commons)
Întâlnire între Ion Antonescu și Adolf Hitler la Munchen, 1941 FOTO Profimedia jpg
Carlo Acutis 1, foto Facebook jpg
kaufland jpg
mona von bismarck colaj captura video jpg
index webp
tramvai lego profimedia jpg
Poza mare el acum jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net