Singura mașină de teren românească care a fost vândută în peste 100 de țări. Era autoturismul preferat al lui Nicolae Ceaușescu
Nicolae Ceaușescu avea printre mașinile sale preferate și un autoturism de teren, vândut în peste 100 de țări. Este vorba despre ARO, singura mașină de teren românească, care a cucerit sute de mii de clienți, inclusiv pe dictator. El a cerut realizarea unui model special, în doar câteva exemplare.
ARO a fost singura mașină cu componente 100% produse în România, spre deosebire de Dacia 1100 și Dacia 1300, ce aveau componente importate și din alte țări. Și-a început producția în anul 1957 și a produs peste 380.000 de vehicule, dintre care două treimi au fost exportate în peste 110 țări din întreaga lume.
ARO a luat naștere într-o fabrică de celuloză și hârtie, a companiei Letea Bacău, construită în 1885 și dezafectată în 1933. Între 1941 și 1944, a fost folosită ca depozit de materiale militare, iar din 1944 ca secție de pale de elice de avion a Fabricii I.A.R. Brașov. Începând cu 1950, uzina s-a concentrat pe producția de motociclete, producând în total 12 modele IMS 531.
În 1957, a început fabricarea celebrelor autoturisme de teren și a introdus primul său model de vehicul IMS 57, inspirat de modelul sovietic GAZ 69. IMS 57 au fost primele maşini care au ieșit pe poarta uzinei argeșene. Ulterior, la începutul anilor ’70, a început fabricarea ARO, proiectat și produs 100% de către români. Iar în scurt timp, brandul a ajuns să fie situat pe locul patru ca mașină de teren de către revistele de specialitate, după faimoasele mărci Jeep (Statele Unite ale Americii), Land Rover (Marea Britanie) și Toyota (Japonia), relatează Adevărul.ro.
Astfel, mașina românească era cea mai căutată în țări precum Columbia, Republica Democrată Germană, Cehoslovacia, SUA, Canada și țările arabe. În scurt timp, ARO a ajuns să fie exportat în peste 110 țări. Primul model ARO de mare succes la export a fost ARO IMS M 461, produs după 1964.
La cererea lui Nicolae Ceaușescu, a fost fabricat un model special
„M 461 a avut mare succes la export. A ajuns pe toate continentele, iar popularitatea lui s-a datorat prețului, fiabilității, dar și pentru că avea motorul L25, derivat dintr-un Ford V8, un motor performant pentru vremea aceea. Cu timpul, din cauza consumului foarte mare, nu a mai avut atât de mare succes“, a explicat Alexandru Hagi, fondator al Muzeului Automobilului Românesc de la Câmpulung și un mare pasionat de marca ARO.
Începând cu 1972, la uzina de la Câmpulung a început producția seriei ARO 24, seria cu cel mai mare succes, ce avea să fie produsă până în 2006, când uzina a dat faliment.
ARO a produs și vehicule în ediție limitată, unul dintre acestea fiind ARO 12, din care s-au fabricat 14 unități în colaborare cu Uzina Dacia. În 1977, la cererea lui Nicolae Ceaușescu, a fost fabricat un model special, denumit ARO 304. Au fost în total fabricate șase mașini speciale.
Una i-a fost oferită de Ceaușescu lui Todor Jivkov, președintele Bulgariei, în timp ce un alt ARO 304 i-a fost oferit liderului Erich Honecker din RDG, iar celelalte au rămas în țară. Un exemplar este, în prezent, la doctorul Cătălin Copăescu din București (fondatorul chirurgiei bariatrice din România), care este deținătorul celei mai impresionante colecții de ARO din România, având peste 100 de exemplare într-o stare foarte bună.
ARO a fost vândută pentru doar 153.000 de dolari
Din păcate, la 26 septembrie 2003, în temeiul unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului (APAPS), ARO a fost vândută către Cross Lander USA, condusă de americanul John Perez, pentru numai 153.000 de dolari.
Cross Lander era, de fapt, o firmă de apartament, fără nicio legătură cu industria auto, iar John Perez fusese dealer auto timp de zeci de ani. Bineînțeles, autoritățile române nu au verificat dovada că această companie era în regulă în SUA. John Perez investise peste 2 milioane de dolari și promisese să lanseze un nou model de ARO. În realitate, însă, americanul nu a investit, iar fabrica ARO din Câmpulung Muscel a dat faliment în 2006.
În mai 2007, fiul lui Ion Rațiu, omul de afaceri Nicolae Rațiu, a cumpărat o parte din activele fostei fabrici ARO prin intermediul Landmark Management, plătind în total 16.5 milioane de euro. Landmark Management a făcut apoi mai multe investiții, a reconstruit infrastructura și a făcut reconversia mai multor hale. În prezent, pe o parte din fosta Uzină ARO își desfășoară activitatea câteva companii producătoare de componente auto.
