Unde se află deșertul care înverzește în fiecare zi. Experții au aflat, în sfârșit, și care este motivul
Într-o perioadă în care deșertificarea și seceta fac ravagii în multe regiuni ale lumii, un fenomen uimitor contrazice toate așteptările: un deșert devine tot mai verde cu fiecare zi care trece.
Este vorba despre Deșertul Thar, cunoscut și sub numele de Marele Deșert Indian, care în ultimii 20 de ani s-a transformat într-un peisaj cu vegetație în expansiune.
Potrivit unui nou studiu publicat în revista Cell Reports Sustainability, Thar a devenit cu 38% mai verde între 2001 și 2023. O echipă de cercetători de la Institutul Indian de Tehnologie din Gandhinagar a analizat imagini satelitare din această perioadă, descoperind o schimbare spectaculoasă în compoziția peisajului: o creștere vizibilă a vegetației, indicând că regiunea devine din ce în ce mai puțin aridă, scrie Live Science.
Ce a dus la această transformare
Studiul identifică două cauze principale pentru această metamorfoză ecologică fără precedent adică o creștere de 64% a precipitațiilor în timpul musonului de vară – un fenomen atribuit schimbărilor climatice, dar și o dezvoltarea infrastructurii de irigații – care permite accesul la apa freatică și în afara sezonului ploios.
„Disponibilitatea crescută a apei și energiei a dus la extinderea zonelor agricole și urbane, cu o creștere considerabilă a producției agricole în regiune. Nu există alt deșert în lume care să fi înregistrat simultan o creștere a urbanizării, agriculturii și precipitațiilor în această perioadă”, a declarat Vimal Mishra, coautor al studiului.
Thar – deșertul care sfidează logica
Situat în nord-vestul Indiei și sud-estul Pakistanului, Deșertul Thar acoperă o suprafață de aproximativ 200.000 km² și este cel mai populat deșert din lume, cu peste 16 milioane de locuitori.
În timp ce alte regiuni aride din lume se confruntă cu secete severe și crize ecologice, Thar devine un exemplu neașteptat de adaptare și dezvoltare.
Beneficii și riscuri
Această „înverzire” aduce perspective promițătoare pentru securitatea alimentară și dezvoltarea economică a regiunii. Totuși, cercetătorii avertizează asupra unor riscuri majore:
- Temperaturi mai ridicate, care pot afecta sănătatea populației.
- Exploatarea excesivă a apelor subterane, care ar putea duce la epuizarea acestora.
- Creșterea riscului de inundații, din cauza intensificării fenomenelor meteorologice extreme.
Pentru a face față acestor provocări, studiul recomandă o serie de măsuri: gestionarea durabilă a resurselor de apă, cultivarea plantelor rezistente la secetă, adaptarea la valurile de căldură și investiții în surse de energie regenerabilă.
Un viitor verde, dar atent gestionat
Cercetătorii subliniază, totodată, că extinderea zonelor verzi nu trebuie să vină în detrimentul biodiversității locale sau al stilurilor tradiționale de viață, precum agricultura nomadă. Un alt studiu sugerează că acest proces de înverzire ar putea continua până la sfârșitul secolului XXI, ceea ce ar transforma radical acest ecosistem unic.
