Unde se află, în România, Orașul de Floci. Aici s-a născut marele Mihai Viteazul
În câmpia Ialomiței, aproape de Dunăre, există un loc care nu-ți atrage atenția prin nimic spectaculos, dar ascunde o istorie importantă și o mare poveste. Treci ușor pe lângă el dacă mergi grăbit spre litoral, înainte de Giurgeni, în zona Vadu Oii. Și totuși, dincolo de aparența modestă, este locul unde s-a născut Mihai Viteazul în anul 1558.
Denumirea care astăzi poate stârni zâmbete venea, de fapt, din limbajul vechi al negustorilor și păstorilor: „floci” însemna lâna oilor, marfa ce făcuse cândva locul prosper.
„Aici se află singurul oraș medieval din România și chiar din Europa, peste care nu s-au suprapus locuiri contemporane!”, se mândrește arheologul Florin Vlad, rotofeiul director al Muzeului Județean de Istorie Ialomița.
Rolul Orașului de Floci în istoria economică
Potrivit documentelor istorice, Orașul de Floci a jucat un rol important în istoria economică și politică a statului medieval din Țara Românească. Cele mai importante lucruri vândute în singurul oraș medieval din Bărăgan erau lână de oaie şi piei de capră, bovine şi porcine.
„Mihail Viteazul a avut o legătură directă cu Oraşul de Floci, conform cronicilor lui Ştefan Samuscovi, un cronicar luat la Curte de Mihai Viteazul în momentul în care a trecut în Transilvania, care consemnează următoarele lucruri: Măriei Sale îi plăcea întotdeauna să spună că este din oraşul de la vărsarea Ialomiţei în Dunăre, adică de la Oraşul de Floci. Îi mai plăcea să spună că mama lui este de aici şi o chema Tudora. Atât el, cât şi mama sa erau nişte oameni bogaţi şi se îndeletniceau cu comerţul. Despre Mihai Viteazul sunt scrise foarte multe lucrări, iar pe cei neîncrezători îi invit să le citească“, a explicat Florin Vlad, managerul Muzeului Judeţean Ialomiţa.
Ce au descoperit arheologii în Orașul de Floci
În 2017, săpăturile arheologice au confirmat importanța orașului medieval. A fost cercetat un edificiu civil de mari dimensiuni (aprox. 15 x 7 metri), construit pe fundații de piatră și refăcut de cel puțin două ori, semn al rolului său important și al continuității locuirii.
„Tehnica de construcţie, maniera îngrijită de lucru denotă importanţa deosebită a acestei construcţii, a cărei funcţionalitate o punem în legătură cu întrunirile pe care le avea conducerea autonomă a oraşului. Materialul ceramic şi întreg inventarul arheologic sunt destul de rafinate, fiind indicii care ne sugerează prezenţa unor boieri de vază, oameni care aveau o anumită stare materială şi socială, importanţi în hotărârile oraşului, administrative şi fiscale, de organizare, ei reprezentau oraşul în raport cu domnul“, spune Dana Mihai, responsabil ştiinţific al Şantierului Arheologic Oraşul de Floci.
